"Persoanele fizice care au alte tipuri de venituri în afară de salarii (cum sunt activităţi independente(PFA/PFI), drepturi de autor, investiţii (dividende, dobânzi, câştiguri de capital etc.), cedarea folosinţei bunurilor, asocierea cu o persoană juridică, agricultură, piscicultură, alte surse) vor avea obligaţia de a declara şi plăti cel puţin contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) dacă au depăşit în anul anterior (2017, în cazul nostru) plafonul de 12 salarii minime. Totuşi, stabilirea plafonului este simplă doar în aparenţă", precizează Radu Derscariu, director la compania de consultanţă Deloitte România, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, calculul se face fără a lua în considerare salariile. De altfel, obţinerea sau nu a salariilor nu mai reprezintă un criteriu pentru obligaţiile referitoare la contribuţii sociale, aşa cum se întâmpla în trecut când pentru anumite venituri, de exemplu din dividende, nu se datora contribuţia de sănătate dacă persoana fizică era salariată.

Ce venituri se iau in calcul

Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului sunt: venitul net din activităţi independente, venitul brut din asocieri cu persoane juridice, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, venitul/câştigul din investiţii, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi venitul brut/venitul impozabil din alte surse.

După ce au fost identificate toate veniturile extra salariale, se constată dacă venitul cumulat obţinut în anul precedent (cel din 2017 pentru declaraţia din 2018) depăşeşte plafonul de 12 salarii minime brute, respectiv 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni), precizează consultantul fiscal.

"De exemplu, în cazul activităţilor independente, plafonul se stabileşte prin scăderea cheltuielilor deductibile din venitul brut, iar în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi al celor din proprietate intelectuală prin scăderea cotei forfetare (de 40%) din venitul brut", a explicat Radu Descariu.

Dacă în urma calculului efectuat prin adunarea tuturor surselor, venitul obţinut în anul 2017 este mai mare de 22.800 lei, persoanele fizice trebuie să depună declaraţia 600 şi datorează obligatoriu cel puţin CASS de 10% la salariul minim pe economie de 1.900 lei. În caz contrar, respectiv dacă veniturile realizate în 2017 se află sub plafonul menţionat, contribuabilii nu vor avea obligaţia să depună declaraţia 600 şi nu vor datora contribuţii sociale în 2018.

Ulterior depunerii declaraţiei 600 la Administraţia Financiară vor primi decizia de impunere pentru o sumă de 2.280 lei/an, având obligaţia de a efectua plăţi trimestriale de 570 lei (190 lei/lună x 3 luni), conform termenelor stabilite de legiuitor, respectiv: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

În ceea ce priveşte contribuţia pentru pensii, persoanele care au obţinut venituri din activităţi independente vor declara obligaţia de plată a CAS de 25% tot prin intermediul formularului 600.

"CAS se va calcula la venitul ales de contribuabil, dar care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut înmulţit cu 12 luni. Practic, pot opta să plătească CAS calculat la salariul minim sau la un venit superior, neexistând un plafon maximal. În concluzie, nu vor mai exista scutiri pentru anumite categorii de contribuabili, iar calculul se va efectua prin raportare la veniturile obţinute în anul precedent", a mai precizat Descariu.

Declarația se depune pentru 2018, pe baza veniturilor din 2017

Exerciţiul depunerii şi al calculului se va relua la începutul fiecărui an fiscal. De exemplu, dacă o persoană a avut astfel de venituri în 2017 şi nu mai obţine decât salarii în 2018, tot va fi obligată să depună declaraţia 600 până la 31 ianuarie 2018, să plătească contribuţiile sociale impuse de ANAF pentru anul 2018 (CAS şi CASS sau doar CASS, după caz), urmând ca în anul 2019 să nu mai aibă obligaţia depunerii declaraţiei 600. De asemenea, contribuţiile sociale nu vor mai putea fi reţinute la sursă de plătitorii de venituri, aşa cum se proceda în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală până în 2017, inclusiv.

Contribuţiile sociale au trecut de la angajatori la angajaţi începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată în noiembrie 2017 iar nivelul contribuţiilor a scăzut cu două puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%.

Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de către angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Calculele de la Finanţe arată că, în total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.