Ei vorbesc despre fondurile care ar fi atacat moneda euro, iar atacul aproape ca a reusit in Grecia, care are o economie fragila.

Desi suna ca un scenariu, aflati ca Uniunea Europeana invata abia acum lectia crizei.

Se iau masuri de restrictionare a speculatiilor financiare si se pregateste trecerea la urmatorul nivel, unificarea sistemului de taxe si impozite. Dupa zeci de ani in care s-au invatat sa munceasca putin si sa castige mult, sa nu isi plateasca taxele si impozitele, grecii s-au trezit la fundul sacului, iar acum arata cu degetul spre putere.

Guvernul elen a mers 20 de ani pe un sistem cunoscut si la noi. In timp ce autoritatile le promiteau ca vegheaza pentru ei, grecii se distrau noptile pe bani imprumutati. Tara s-a indatorat mereu, dar nu pentru a sustine cresterea economiei, ci ca sa acopere gaurile din bugetul de pensii si salarii.

Era usor sa returnezi datorii cand dobanda era mica, chiar daca ai luat 300 de miliarde de euro. Dupa ce a aderat la moneda euro, increderea creditorilor era atat de mare in Grecia, incat dobanzile au scazut sub 1%. Lucrurile s-au complicat insa la sfarsitul lui 2009, cand a iesit la iveala ca datele statistice din economie erau false, adica tara nu era rentabila. Cei care aveau bani de luat de la Grecia au aflat asadar ca exista riscul sa nu isi primeasca ratele la timp. Atunci s-a trecut de la prea multa intelegere la panica.

Asa au ajuns dobanzile creditelor externe, de la 1,2 la 12%, adica ratele se scumpeau cu miliarde de euro peste noapte, bani pe care Grecia nu ii mai avea. Cei care imprumutau s-au speriat, in timp ce altii incercau sa profite si pariau pe scaderea monedei unice. Grecia devine astfel o prada. Cel putin asa se spune la Atena.

Pana si prim-ministrul este convins sa tara sa a fost saracita de bancile de investitii. Papandreu vorbeste despre aceleasi entitati care imprumutau sume generoase in trecut prin mecanisme financiare sofisticate. Cu cateva cuvinte, este vorba despre fonduri de investitii care strang banii de la banci din intreaga Europa si apoi ii plaseaza pe piata financiara in derivate financiare greu de patruns chiar si pentru economisti. Desi suna incredibil, banii se inmulteau si de o suta de ori in termen scurt.

Lacomia a fost atat de puternica si s-a ajuns atat de departe prin aceste instrumente, incat o banca iti dadea astazi 300.000 de dolari ca sa iti iei o casa si a doua zi prin aceste derivate sofisticate ii veneau toti acesti 300.000 de dolari inapoi.

Ce se intampla acum?

Desi moneda unica scade puternic pe pietele financiare, asta nu este neaparat un lucru rau. O moneda care se devalorizeaza ajuta exportatorii, dupa acelasi model simplu care se aplica si in Romania. Cand o companie vinde, sa spunem, mobila de 100 de euro la un curs de 4 lei, atunci va incasa in final 400 de lei. Cand leul se devalorizeaza spre exemplu la 4,5 lei pentru un euro, atunci mobila de 100 de euro va aduce 450 de lei in conturile aceleasi firme, ceea ce inseamna un profit de peste 11% numai din variatia cursului. Asadar, un euro mai slab creste profiturile exportatorilor europeni pe pietele care lucreaza in dolari, yuani sau yeni, spre exemplu.

Iar criza aceasta mai are inca un avantaj. Deschide discutii amanate de prea mult timp despre slabiciunile Uniunii.
TVA-ul variaza de la 15 la 25%, iar impozitarea are plaje de la 10 la 50%. E usor pentru speculanti sa profite de economii diferite care foloseasc aceiasi moneda de referinta. Euro.

Si totusi? Strainii chiar nu stiau ce fac grecii cu banii, mai ales ca le-au dat sute de miliarde de euro? Este intrebarea care ii framanta in primul rand pe oamenii de rand.

Tot mai multe voci spun ca s-ar putea ca tara sa fie nevoita sa paraseasca zona euro, din cauza datoriilor pe care le are. Aceasta este pana la urma esenta problemei. Ori joci dupa reguli, ori parasesti echipa invingatoare.