Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, luni, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an, începând cu data de 8 mai.

"Epoca - că a fost o epocă, aproape 10 ani - a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut. Normalizarea, în sensul că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei. În consecinţă, cei care fac judecăţi de tipul 'vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei' greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart. Ce aş vrea eu, nu am împuternicirea Consiliului, dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale, să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri, să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa", a explicat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

Acesta a afirmat că s-a terminat perioada dobânzilor scăzute, dar nu se ştie când se va ajunge la o normalizare, la dobânzi real pozitive.

Dobânda cheie era nemodificată din luna februarie a acestui an, când a fost majorată la 2,25% pe an.

De asemenea, Consiliul BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an.

Totodată, reprezentanţii băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit băncii centrale, noul scenariu al prognozei prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului ţintei, iar riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”În şedinţa de astăzi, consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2018, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului ţintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă”, se arată în comunicat.

BNR a avertizat că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Totodată, sunt relevante şi ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune, potrivit băncii centrale.

”Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”, se arată în comunicatul BNR.