Într-o conferinţă în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, Mugur Iăsrescu a precizat că majorarea prețurilor în primul trimestru al anului a fost mai mare decât prognozele, la acest lucru contribuind și factorul guvernamental, care a pus presiune pe prețuri cu creșterile salariale.

Stimularea cererii interne peste potenţialul economiei şi creşterea preţului petrolului au pus presiune pe inflaţie, potrivit lui Isărescu.

”Avem o stimulare a cererii peste ce poate economia să ducă. Apoi, avem factori externi, pe care nu putem să-i controlăm, precum creşterea preţului petrolului la nivel internaţional”, a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, presiunea pe piata muncii este extrem mare, ceea ce ar putea genera majorari salariale suplimentare, dar care se vor duce din nou în majorarea consumului și, implicit, a prețurilor.

“A continuat evoluția ascendenta a inflației, a fost o creștere mai mare decât progonza. Majorarea amplă a prețurilor pe trimestrul I vine pe de o parte din creșterea prețului țițeiului pe plan internațional, dar și factorul guvernamental a pus presiune prin dinamica robustă a creșterii salariale”, a spus Isărescu, în conferința de prezentare a raportului asupa inflației.

Șeful băncii centrale a mai spus că excesul de cerere a dus la importuri mai mari, ceea ce a dezechilibrat și balanța comercială.

“Legumele, fructele, ouăle, tutunul, combustibilii s-au scumpit cel mai mult, acestea fiind produsele care sunt cele mai afectate de excesul de cerere și de presiunea creșterilor salariale. Legume în Romania sunt printre cele mai scumpe din regiune, decât în Cehia, Polonia și chiar decât la nivelul UE. În primele luni importurile de legume au fost mai mari decat în anul precedent, probabil că urmează o perioadă în care importurile vor scădea și preturile vor scadea”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a amintit și de faptul că România a avut o stabilitate a leului în ultimii 3-4 ani, dar care a fost deteriorate în prima parte a anului curent, când presiunile pe piața valutară au luat amploare din cauza OUG 114.

În ceea ce privește creștere economică anunțată de INS, Isărescu a apreciat că aceasta se datorează în mare parte excesului de cerere, excesului de consum. “Este o creștere bazată pe consum, ca să nu spunem în exclusivitate bazată de consum.”

Execul de cerere a dus și la creșterea semnificativă a importurilor, volum net superior exporturilor, dezechilibrând balanta comercială.

Isărescu a mai spus că piata muncii este foarte tensionată, iar acest lucru “ne va măcina echilibrele și ne va preocupa câțiva ani buni”.

“Trebuie avută mare grijă, salariile nu pot fi oprite din cauza ofertei deficitare a forței de muncă, dar și din faptul că cei care revin în țară vin cu pretenții normale, de salarii competitive ca în Vest. Să nu accentuăm această presiune cu majorari salariale acolo unde nu trebuie. Birocrația trebuie ținută sub control, dacă mai adaugăm stimulente, vom crea presiuni suplimentare”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul a avertizat că politica monetară poate doar să ofere mai mult timp în efectuarea de reforme structurale, nu poate rezolva toate problemele economiei.

”S-a creat iluzia că politica monetară le rezolvă pe toate. Nu, politica monetară poate să câştige timp, să ofere stabilitate financiară. Reformele structurale se fac mult mai greu în condiţii de instabilitate financiară. Ţinem lucrurile sub control, nu omorâm creşterea economică, dar cam atât. Mai câştigăm timp, reformele structurale nu se fac peste noapte”, a spus Isărescu.

El a avertizat că, pentru perioada următoare sunt semnale mixte, iar România este încă deficitară la investiţiile la infrastructură.

BNR estima, în februarie 2019, o inflaţie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020.

Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei pe parcursul anului 2019, pe fondul manifestării şocurilor de natura ofertei în prima parte a anului curent.

Ulterior, aceasta se va repoziţiona şi menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei, ca urmare a epuizării efectelor acestor şocuri nefavorabile, dar şi a persistenţelor presiunilor inflaţioniste de la nivelul inflaţiei de bază.