"Clauzele abuzive sau neabuzive sunt contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Tot intr-un stat de drept, cand semnezi ceva iti asumi. Faptul ca nu am inteles, nu am stiut cum e cu riscul valutar este, sa spunem, un argument", a afirmat Mugur Isarescu in conferinta de presa, sustinuta miercuri. 

El a opinat ca nu este de glumit cu depunerile pe care noua milioane de romani le au in sistemul bancar, reprezentand aproape jumatate din valoarea PIB-ului. 

"Bancile dau cu imprumut nu banii lor, ci banii deponentilor. Bancile nu depun banii din depozite intr-un seif de unde sa ii scoata si cu dobanda, ci imprumuta cu mai multa sau mai putina abilitate clientilor. Asa functioneaza bancile", a spus Muguru Isarescu. 

Guvernatorul a amintit ca in Romania sunt putine credite in franci elvetieni si ca situatia Romaniei nu se compara cu cea a Ungariei. 

"Eu banuiesc, nu banuiesc aiurea, persoane care in urma cu cativa ani stateau ca o ciocanitoare, ne bateau la cap, ce avem cu creditarea in valuta, de ce aparem de fiecare data la televizor sau in presa si avertizam asupra creditarii in valuta acum vin sa ne vorbeasca despre clauze abuzive. Vezi, Doamne, sunt persoane care n-au stiut ce riscuri isi asuma cand au luat un credit in franci elvetieni", a afirmat Isarescu. 

El a reiterat ideea ca se cauta un echilibru intre deponenti si debitori pentru ca exista o relatie intre aceste doua categorii, fiind puse "fata in fata" in bilantul bancilor. 

Guvernatorul spune ca tot clientii pun presiune pe clauzele abuzive, desi le reclama, cand vor sa acceseze credite in valuta, cu toate ca acestea sunt deocamdata mai ieftine decat cele in lei. 

"Suntem intr-o situatie kafkiana, sunt clauze abuzive, dar vrem credite in valuta. Creditul in valuta are un cost vizibil si unul ascuns, incert, care atunci cand apare declanseaza clauze abuzive. La costul vizibil al creditului in valuta trebuie adaugat costul invizibil al cursului valutar", a aratat Isarescu. 

Guvernatorul a anuntat ca banca centrala va organiza in luna septembrie un seminar pe tema clauzelor abuzive, unde spera ca se va discuta "mai putin aprins pe o tema care nici nu imi dau seama de ce s-a aprins". 

Seful misiunii FMI in Romania, Andrea Schaechter, a declarat saptamana trecuta ca masura prin care clauzele abuzive ale creditelor bancare ar urma sa fie denuntate in instanta si eliminate din contracte poate submina sistemul financiar, afectand milioane de deponenti, astfel ca trebuie gasit un echilibru intre protectia debitorilor si stabilitatea sectorului. 

Isarescu anunta la inceputul lunii iulie ca studiul realizat de banca centrala privind clauzele abuzive din contractele bancilor releva un "impact major" asupra sistemului bancar si a deponentilor, considerand ca acestia din urma trebuie sa fie protejati in locul debitorilor care dau in judecata bancile. 

In luna iunie BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezulta ca bancile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate in contractele de creditare din relatia cu populatia. 

Posibilitatea denuntarii clauzelor abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicata din luna iulie, a fost din nou amanata de catre autoritati, de data aceasta pana in luna octombrie, dupa ce Guvernul a fost informat ca bancile ar pierde peste 1 miliarde de euro.  Amanarea a fost operata de aceasta data in Parlament, de catre deputati, la votarea proiectului de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila. 

La inceputul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta, ca articolul din Codul de procedura civila care ofera posibilitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau asociatiilor de protectie a consumatorilor sa denunte in instanta clauzele abuzive si sa le elimine din toate contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, sa fie amanat pana la 1 iulie 2013.  Amanarea a intervenit la solicitarea expresa a misiunii Fondului Monetar International, care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa in scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga bancile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.  In ambele situatii, BNR s-a opus initiativelor legislative si a facut lobby pe langa Guvern si FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi in sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa in pericol stabilitatea financiara. 

Miza proceselor colective rezida in faptul ca bancile vor fi obligate, odata cu introducerea in noul Cod Civil a acestui tip de procese, sa modifice in toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instante printr-un astfel de litigiu.  Simularea BNR a avut in vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instantele de judecata, inclusiv in conditiile in care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu intelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori prevede ca pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeste negocierea. 

Institutiile de credit, sprijinite de BNR, sustin ca procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Justitie si Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie.  Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma sa aiba ca prima instanta Tribunalul, iar sentinta definitiva sa fie pronuntata de Curtile de Apel.  In cazul in care Guvernul ar accepta sa legifereze o exceptie in acest sens, prevederea nu ar putea viza doar bancile, ci toate procesele intre consumatori si furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de masura ar putea aduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie mii de procese intre populatie si furnizori de electricitate, telefonie, sau apa si canalizare.

Mai multe informatii despre raportul pe inflatie aici