"Romania sta foarte prost, cultural vorbind, in ceea ce priveste cum ar trebui sa fie atunci cand va intra in zona euro. O sa exemplific cu trei domenii: efort continuu si nu heirupism, spirit comunitar si nu individualism, respectarea angajamentelor, a contractelor si a semnaturilor puse pe tratate", a explicat miercuri Lazea, potrivit Agerpres.

In ceea ce priveste efortul continuu, economistul-sef al BNR este de parere ca societatea romaneasca functioneaza pe principiul Mesterului Manole.

"La noi, societatea are suflu scurt, se apuca de o chestie, dureaza cateva luni, se schimba Guvernul, se ia totul de la zero. Proiectele lungi, care sa se continue in timp, peste ciclul electoral, se pot numara pe degetele de la o mana. Cu o asemenea mentalitate noi nu avem ce sa cautam in zona euro. Sa fie foarte clar! Cu o mentalitate de tipul Mesterul Manole, ce construieste unul astazi, maine darama celalalt, nu avem, cultural, ce sa facem in zona euro. Efortul continuu, de lunga durata, este ceea ce trebuie. Clasa politica ar trebui sa spuna (in parcursul catre euro - n.r.) ca noi ne pregatim de o cursa de maraton si nu de una de 100 de metri", a subliniat Lazea.

Potrivit acestuia, reformele trebuie sa inceapa inainte de intrarea in zona euro si sa continue si dupa. Lazea a aminitit momentul aderarii la Uniunea Europeana, in 2007, cand Romania "a cucerit reduta" si apoi s-a relaxat. "Daca nu poti, mai bine nu intri. Pentru ca in zona euro daca intri si apoi te relaxezi, patesti ca Grecia, Portugalia si asa mai departe", a adaugat oficialul BNR.

Al doilea domeniu mentionat de Valentin Lazea in privinta convergentei culturale este legat de spiritul comunitar versus individualism. "In zona euro, ceea ce se cere este capacitatea de compromis, de a cauta consensul, de a te aseza la masa si de a discuta cu ceilalti , nu 'descurcareala' pe cont propriu. Atata timp cat suntem individualisti, nu avem ce cauta in zona euro. Esecul Greciei este in primul rand un esec cultural. Ei sunt inca mai individualisti decat romanii, dar romanii sunt mai individualisti decat spaniolii, portughezii si italienii. Noi, cu acest accent pe "eu" nu pe "noi" nu avem ce cauta in zona euro", a mai spus Lazea.

El a vorbit si despre necesitatea ca romanii sa invete sa isi respecte angajamentele si a dat cateva exemple de restante in acest caz. "Cum sa fi credibila ca tara cand ai un MTO (medium term objective n.r.) fiscal pe care il atingi si apoi pleci de langa el, cand Legea responsabilitatii fiscal-bugetare este o hartie care nu valoreaza nici cat cerneala cu care a fost scrisa?", a mentionat economistul-sef al BNR.

In opinia acestuia, elita romaneasca nu este capabila sa imprime in acest moment un astfel de comportament romanilor. "Aceste aspecte culturale, daca nu sunt rezolvate, si elitele nu au dat semne in acest sens, adauga inca o dimensiune, mai grava decat convergenta, la parcursul catre euro", a incheiat Lazea.

Bucuresti, Cluj, Timisoara ar putea intra maine in zona euro

Romania trebuie sa rezolve integrarea interioara inainte de aderarea la zona euro, pentru ca disparitatile regionale sunt foarte mari si chiar s-au adancit in ultima perioada, sustine presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.

"Disparitatile regionale in Romania sunt foarte mari. Suntem la o medie de 57% PIB/cap de locuitor din media UE, dar in Bucuresti - Ilfov suntem la 120%, iar Vaslui la 20%. Bucuresti, Cluj, Timisoara ar putea intra maine in zona euro, dar restul tarii nu. Trebuie sa ne rezolvam integrarea interioara si sa ne securizam o situatie vulnerabila dupa aderarea la zona euro. Si instrumentul fiscal este unul important. Din pacate, daca ne uitam istoric, disparitatile regionale s-au adancit in loc sa se atenueze, si toate programele regionale, desi avem si un minister dedicat dezvoltari regionale, pare ca au esuat daca ne uitam la rezultate", a subliniat miercuri Ionut Dumitru, in cadrul aceleiasi dezbateri.

Potrivit acestuia, nici cu atingerea criteriilor de convergenta nominala Romania nu se poate mandri, pentru ca acestea au fost atinse datorita programelor cu institutiile financiare internationale. "Ne mandrim ca indeplinim criteriile de convergenta nominala! Dar traim o iluzie, pentru ca le indeplinim, dar dupa un pilotaj de ani de zile de la Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala, si vedem ca odata ce suntem lasati, tentatia este sa deraiem din nou, iar criteriile de convergenta nominala se pot deteriora foarte rapid. Este suficient sa adoptam o lege in Parlament si am rezolvat si criteriul de deficit si pe cel cel de datorie publica", a adaugat presedintele Consiliului Fiscal.

In opinia sa, nici criteriul referitor la inflatie nu se poate spune ca este pe deplin indeplinit, atata timp cat in Romania exista inca preturi administrate si preturi care sunt in afara controlului politicii monetare, respectiv preturile volatile din agricultura, domeniu dependent de clima, unde problemele se pot rezolva doar cu reforme structurale. "In aceste conditii, nu se poate discuta de sustenabilitatea criteriului de inflatie", a adaugat Dumitru.

In acest context, presedintele Consiliului Fiscal a mentionat ca, pentru Romania, va fi important sa aiba capacitatea de a atenua socurile care vor avea loc dupa aderarea la zona euro, daca economia nu va fi suficient de pregatita. "Deci capacitatea de a atenua din socurile asimetrice, ulterior intrarii in zona euro, prin politica fiscala, singura care ne ramane la dispozitie pentru ca politica monetara nemaifiind independenta, va fi foarte scazuta, aproape inexistenta, in conditiile in care veniturile fiscale vor atinge un minim istoric anul vitor", a mai spus Ionut Dumitru.

In zona euro, peste 13 ani?

Potrivit studiului "Romania si aderarea la zona Euro: intrebarea este, in ce conditii!", Romania ar avea nevoie de 13 ani, in ritmul mediu de crestere economica din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro. Studiul mai releva faptul ca termenul s-ar putea scurta si la la noua ani, doar in conditiile in care economia ar creste cu 5% pe an in mod sustenabil.

"Daca Romania si-ar pastra ritmul mediu de crestere inregistrat in perioada 2000 - 2015, atunci ar reusi sa ajunga din urma media zonei euro (ZE) in 27 de ani, in vreme ce 75% din media ZE ar putea fi atinsa de tara noastra in 13 ani (diferentialul ratei de crestere anuale fata de EZ fiind de 2,5 pp). Daca Romania ar creste economic in medie cu 5% pe an (in mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urma media ZE in 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge in 9 ani, adica in 2024 (diferentialul ratei de crestere anuale fata de EZ fiind de 3,8 pp)", reiese din studiul citat.

Potrivit autorilor studiului, coordonat de Daniel Daianu, membru in Consiliul de Administratie al BNR, aderarea la zona euro nu reclama atingerea in prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficienta atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro si indeplinirea altor conditii structurale.

"Credem ca Romania trebuie sa tinteasca un PIB/capita in PPS (paritatea puterii de cumparare) de cel putin 75% din media UE la data aderarii. Tarile baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat in studiu - n. r.) nu sunt cazuri relevante, avand in vedere dimensiunea lor si aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o optiune", prcizeaza realizatorii studiului.

Potrivit acestora, in cazul in care Romania adopta euro cu decalaj mare de dezvoltare, exista riscul unei inflatii apreciabil mai ridicate decat in zona euro, ceea ce ar conduce la dobanzi reale mai mici decat in restul zonei euro si la o tendinta de apreciere in termeni reali a cursului de schimb, precum s-a intamplat in Spania si Portugalia.

"Si nu este clar daca masuri macroprudentiale ar fi suficient de eficace pentru a combate miscarile de capital nefavorabile", se subliniaza in studiu.

Totodata, documentul reaminteste faptul ca aderarea Romaniei la zona euro nu este optionala, ci este prevazuta in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si in Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderarii trebuie sa constituie o decizie facuta in mod rational, avand in vedere invatamintele ultimelor decenii si problemele majore cu care se confrunta Uniunea Europeana (UE).

Tinta de adoptare a monedei unice este 2019, insa in ultima perioada atat Guvernul, cat si BNR au sustinut in repetate randuri ca Romania nu este pregatita pentru a face parte din zona euro.