In Luna mai a anului 2010, cand Grecia a contractat primul acord de finantare externa de la Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE), de 110 miliarde euro, bancile din UE din afara statului elen detineau obligatiuni de 68 miliarde de dolari ale guvernului de la Atena, potrivit Bancii pentru Reglemente Internationale.

Astfel, daca Grecia ar fi intrat in default (incapacitate de plata) la acea data cu o rata de recuperare de 25%, bancile ar fi pierdut 51 miliarde de dolari.

Insa expunerea bancilor europene pe Grecia a scazut cu peste jumatate in urmatoarele 15 luni, la 31 miliarde de dolari, potrivit aceleiasi institutii, astfel ca institutiile de credit au avut pierderi cu 45% mai mici in urma conversiei de obligatiuni efectuata recent.

Totodata, bancile sunt protejate de noi pierderi datorita "stimulentelor" financiare incluse de UE in cel de-al doilea acord de finantare externa a Greciei, de 130 miliarde euro, menite sa determine cat mai multi creditori privati sa ia parte in mod voluntar la restructurarea datoriilor statului elen.

Intre timp, gradul de indatorare a Greciei a ramas aproape neschimbat, iar riscurile asociate unei posibile intrari in default a guvernului de la Atena au fost transferate in cea mai mare parte catre sectorul public, noteaza Bloomberg.

Totodata pot fi observate scenarii simlare in cazul Portugaliei si Irlandei.

"Este o afacere oribila pentru contribuabilul din UE. Cu cat amanam mai mult aceste restructurari, cu atat se va inrautati situatia pentru public. Exista un transfer continuu al riscului de la banci catre contribuabili", comenteaza Raoul Ruparel, economist sef la grupul londonez de cercetare Open Europe.

Conversia de obligatiuni a taiat 137 miliarde euro din datoria de stat de 368 miliarde euro a Greciei, insa in practica aceasta reducere se injumatateste, deoarece statul elen a finantat, prin noi imprumuturi de la UE si FMI, atat restructurarea datoriei cat si recapitalizarea bancilor si fondurilor de pensii care nu vor putea face fata pe cont propriu pierderilor presupuse de schema.

Noile imprumuturi, de data aceasta de la sectorul public, insumeaza 78 miliarde euro, potrivit UE. Astfel, conversia de obligatiuni a condus la o reducere a datoriei Greciei cu doar 59 miliarde euro, noteaza Bloomberg.

In plus, Grecia trebuie sa inceapa sa traga bani in contul celui de-al doilea acord de asistenta externa, de 130 miliarde euro, pentru a-si plati datoriile si pentru a finanta deficitul bugetar.

Astfel, datoria de stat a Greciei va scadea la 161% din PIB pana la sfarsitul anului, cu 4 puncte procentuale mai putin fata de cat este in prezent, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. Gradul de indatorare va reveni probabil in 2013 la 165% din PIB si ar trebui sa scada din 2014, se arata in acelasi raport, citat de Bloomberg.

Astfel, dupa transferul integral al imprumuturilor promise de FMI si UE Greciei, intre 66% si 75% din datoria statului va fi catre creditori din sectorul public.

In 2010, inainte de primul acord cu FMI si inainte ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa inceapa sa cumpere obligatiuni elene de pe piata secundara, Grecia avea datorii de 310 miliarde euro detinute in totalitate de sectorul privat.

Situatii similare pot fi remarcate in cazul Portugaliei si Irlandei. Open Europe estimeaza ca BCE a cumparat de la creditorii privati obligatiuni portugheze si irlandeze de cate 20 miliarde euro, la care se adauga 78 miliarde euro, respectiv 85 miliarde euro de la UE si FMI, bani care au inlocuit finantarea privata necesara celor doua tari.

In Irlanda, majoritatea banilor astfel obtinuti au fost folositi pentru salvarea bancilor irlandeze decazute de la faliment. BCE si banca centrala a Irlandei si-au asumat in exclusivitate finantarea bancilor irlandeze, acordand pana acum acestora credite de 140 miliarde euro, cu riscurile implicite.

De la semnarea acordului Irlandei cu FMI si UE, in noiembrie 2010, bancile europene si-au redus expunerea pe sistemul bancar irlandez cu mai mult de jumatate, la 61 miliarde euro. Intre timp, actualul si fostul guvern irlandez au incercat sa inceteze plata datoriilor bancilor din bani publici, insa UE a respins aceste solicitari.

In privinta Portugaliei, costurile de finantare platite de guvernul de la Lisabona au crescut in martie din cauza temerilor ca tara ar putea urma exemplul Greciei, restructurand datoriile. JPMorgan considera ca Portugalia ar putea obtine in acest an un nou acord de asistenta externa de la UE si FMI, insa nu va recurge la o conversie de obligatiuni.