De asemenea, Guvernul vrea sa introduca clauze minime in contractele dintre bancile care instaleaza terminale electronice de plata sau opereaza plati electronice si comerciantii care le utilizeaza, pentru ca firmele sa cunoasca in detaliu costurile pe care le vor suporta, transmite Mediafax.

"Acordurile dintre institutiile acceptante si beneficiarii platilor vor contine informatii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum si a comisioanelor suplimentare aplicate in functie de marca si categoria respectivelor carduri de plata", se mai spune in proiectul.

Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informatiilor obligatorii din acodurile banca-comerciant constituie contraventie si vor fi sanctionate cu amenzi cuprinse intre 10.000 de lei si 200.000 de lei. 

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, comisioanele interbancare actioneaza ca un pret minim, determinand intr-o mare masura (70-80%) pretul platit de comercianti pentru acceptarea cardului care, la randul lor, il transfera catre consumatori. 

Comisoanele interbancare din Romania, printre cele mai mari in Europa

"In Romania comisioanele interbancare stabilite in sistemele Visa si MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa", se arata in nota mentionata.

Urmeaza si plafonarea comisioanelor aplicata operatiunilor nationale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit

Ministerul Finantelor aminteste ca la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede ca, intr-o prima faza, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzactii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzactiei pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit, urmand ca in cea de-a doua etapa (dupa doi ani de la data intrarii in vigoare a reglementarii) plafonarea comisioanelor sa fie aplicata si operatiunilor nationale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit. 

"In cazul Romaniei, in concordanta cu regulile celor doua sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piata nationala a platilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral intre bancile care detineau circa 98% din piata interna a cardurilor, si prezinta urmatoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzactiile ATM, in care comisionul este platit de banca emitenta bancii achizitoare (proprietara ATM-ului), si 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) si 0,7% (petrol) pentru tranzactiile POS, in care comisionul este platit de banca achizitoare bancii emitente)", se arata in nota de fundamentare. 

In aceste conditii, reducerea comisioanelor ar fi semnificativa, mergand de la jumatate din nivelul actual pana la aproape 90%, in cazul comisioanelor pentru cumparari online. 

Pe de alta parte, la nivelul Parlamentului European au fost facute propuneri de limitare si mai drastica a acestor comisioane, respectiv la 0,1% pentru carduri de debit (cel putin 7 eurocenti) si 0,15% la cardurile de credit (14 eurocenti). 

In cazul Romaniei, suma minima de 7 si, respectiv, 14 eurocenti ar reprezenta mai mult decat comisionul mediu rezultat procentual, in conditiile in care valoare medie pe tranzactie este de 35 de euro. 

Potrivit Ministerului Finantelor, nivelul comisioanelor interbancare a ramas neschimbat o perioada indelungata de timp (1996-31.12.2011) in pofida modificarilor conditiilor de piata, iar nivelurile acestora sunt comune ambelor sistemele de carduri, Visa si MasterCard, precum si ambelor tipuri de carduri, desi cele de credit sunt mai scumpe decat cele de debit. 

"Practica bancilor de stabilire, in mod uniform, a nivelului comisioanelor interbancare pentru ambele sisteme de carduri (Visa si MasterCard), poate conduce la o posibila restrangere a concurentei atat intre cele doua sisteme de carduri, cat si intre bancile achizitoare, comisionul interbancar fiind o componenta importanta a comsioanelor de servicii la comercianti. Aceasta concluzie are in vedere si faptul ca, incepand cu anul 2012, dupa ce MasterCard a majorat nivelul comisioanelor interbancare aplicabil tranzactiilor nationale, bancile au transferat aceasta majorare in comisioanele percepute comerciantilor", se spune in nota respectiva.

Prin urmare, stabilirea comisioanelor interbancare constituie un acord intre intreprinderi sau o decizie a unei asociatii de intreprinderi, care are ca obiect o posibila restrangere a concurentei atat pe piata emiterii, cat si pe cea a achizitionarii cardurilor de plata, in principal prin tratamentul comun al bancilor in ceea ce priveste cele doua sisteme de carduri. 

"De altfel, regulile celor doua sisteme de carduri au permis bancilor stabilirea unor comisioane interbancare uniforme", se mentioneaza in document. 

Finantele mai amintesc ca din 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzactiilor nationale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de catre MasterCard si aplicat de bancile membre.

In ceea ce priveste comisionul interbancar in sistemul Visa, aplicabil in Romania, acesta este stabilit la nivel national de catre bancile membre Visa. 

"In prezent exista diferente intre comisioanele interbancare practicate de Visa si MasterCard. Ca o consecinta, in aceasta situatie, bancile emitente ar putea prefera sa isi transfere clientii de la Visa la MasterCard in vederea obtinerii unor comisioane mai mari de la bancile acceptante", se mai arata in nota de fundamentare. 

Finantele apreciaza ca reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atat pentru comercianti si consumatori, cat si pentru bancile emitente de carduri, sectorul public si economie.  Masura va avea efect pozitiv asupra acceptarii de catre comercianti a cardurilor de plata si incurajarea consumatorilor sa utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plata, iar comisioanele mai mici ar genera economii la comerciantii cu amanuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, se mai arata in proiect.

Totodata, limitarea comisioanelor ar putea avea efect pozitiv asupra micilor comercianti cu amanuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (in prezent acestia sunt nevoiti sa suporte comisioane mai mari decat marii retaileri avand o capacitate redusa de negociere in relatia cu bancile). 

Guvernul estimeaza ca reducerea preturilor de vanzare si cresterea numarului utilizatorilor de carduri se va concretiza intr-un volum mai mare de vanzari la comercianti, reducerea riscurilor si a costurilor cu manevrarea numerarului.  De asemenea, cresterea volumului de tranzactii si economiile din manipularea numerarului ar trebui sa compenseze partial pierderile bancilor emitente inregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare. 

Pentru banci, o reducere a costurilor ar putea sa apara si din diminuarea retragerilor de numerar de la ATM-uri, ceea ce presupune diminuarea comisionelor interbancare care trebuie platite, in mod normal, bancilor acceptante care gestioneaza bancomatele. 

Cum arata comisioanele in restul Europei

"Comisioanele interbancare limitate sunt, in general, asociate cu o acceptare si un grad ridicat de utilizare a cardurilor. Astfel, Danemarca este una din tarile cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu un sistem de carduri de debit in care comisioanele interbancare sunt zero. In Elvetia, principalul sistem de carduri de debit Maestro (sistemul MasterCard) functioneaza cu comision interbancar zero. In Olanda, caracterizata printr-un nivel scazut al comisioanelor interbancare, s-a constatat o tendinta pe scara larga de utilizare si acceptare a cardurilor de plata, care inlocuieste utilizarea numerarului", se precizeaza in document. 

Polonia a aprobat o reglementare care prevede un nivel maxim al comisionului de 0,5% pentru toate tipurile de carduri. Reglementarea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2014 si se va aplica dupa o perioada de tranzitie de 6 luni. 

In Ungaria a fost adoptata o lege care prevede plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cardurile de credit.