"Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor in randul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiara, vom lua toate masurile pentru a evita adoptarea unor initiative legislative, precum legea insolventei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit", se arata in scrisoarea de intentie convenita de autoritatile romane cu FMI si CE, citata de Mediafax.

Acest angajament este preluat in mod consecvent in scrisorile suplimentare de intentie convenite de autoritati cu institutiile internationale creditoare in ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, in prezent consilier onorific, declara ca autoritatile ar putea aplica legea falimentului personal dupa o analiza a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar si a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior daca merita sa fie introdusa.

Pozitia FMI este oarecum bizara, atat timp cat institutia internationala chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiara, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si finalizat anul trecut, Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.

Banca Nationala, care s-a opus de asemenea initiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite si sa restrictioneze accesul la finantare.