Incertitudinile se transforma in frustrare si pe alocuri in panica in randul guvernelor si institutiilor financiare din afara Europei, dupa ce Italia, Spania si Franta, cele mai mari economii din zona euro dupa Germania, sunt atacate pe pietele financiare, iar presiunile de pe pietele de credit devin tot mai puternice si mai evidente.

Pana acum, Europa a incercat sa solutioneze pe cont propriu criza, iar FMI a actionat doar ca partener in eforturile de salvare ("bailout"), in asa-numita Troika, alaturi de Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana.
Insa guvernele si oficialitatile din afara Europei, dar si pietele financiare, isi pierd rabdarea fata de procesul decizional din UE, considerat de multi extrem de greoi.

Astfel, trei decizii din aceasta saptamana ar putea creste rolul FMI in rezolvarea crizei.

FMI a anuntat joi ca evaluarea economiei italiene va fi efectuata la finele lunii noiembrie de catre o misiune la care nu vor participa reprezentanti ai CE sau ai BCE, iar recomandarile privind reformele fiscale si structurale necesare pentru evitarea unei crize de proportii vor fi inaintate de reprezentantii Fondului, si nu de "Troika", asa cum s-a intamplat in cazul Greciei, Portugaliei si Irlandei.

Prin aceasta decizie, FMI s-ar putea impune ca lider al efortului anticriza, in incercarea de a recupera o parte din increderea pietelor.
Miercuri, FMI a anuntat in mod surprinzator demisia lui Antonio Borges, directorul Departamentului European al institutiei. El a fost inlocuit de influentul Reza Moghadam, care a lucrat pana acum in spatele usilor inchise la "modernizarea" instrumentelor de imprumut ale FMI si la consolidarea modului in care creditorul monitorizeaza economii.

Borges a afirmat ca demisioneaza din motive personale. El a fost nevoit luna trecuta sa retraga de urgenta o declaratie prin care sugerase ca FMI ar putea cumpara obligatiuni de stat spanile si italiene alaturi de Fondul Euripean de Stabilitate Financiara. FMI poate numai sa imprumute statele membre, si nu sa intervina direct pe pietele de obligatiuni.

Surse oficiale europene au declarat joi ca au avut loc discutii despre posibilitatea ca Banca Centrala Europeana sa acorde credite FMI, pentru a creste resursele financiare ale institutiei de la Washington, care ar dobandi astfel suficiente fonduri pentru a "salva" economiile mai mari din zona euro.

Marile economii emergente, precum China, Rusia si Brazilia, care au acumulat rezerve monetare consistente, au sugerat directorului general al FMI, Christine Lagarde, ca sunt pregatite sa sprijine tarile din zona euro numai daca banii lor vor fi canalizati prin Fond.

"Exista ingrijorari foarte mari legate de Europa. Tarile cu economii emergente s-au declarat pregatite sa creasca resursele Fondului. In acest moment, nu cunoastem sumele exacte", a declarat joi purtatorul de cuvant al FMI David Hawley, intr-o conferinta dominata de intrebari si discutii privind Italia si Grecia.

Federal Reserve, banca centrala a SUA, este de asemenea extrem de ingrijorata in privinta Europei si nu crede ca sistemul bancar american va putea scapa de efectele crizei de peste ocean. Secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a avertizat ca o "gestionare inadecvata" a crizei din Europa ar putea declansa "falimente in cascada, crize bancare si alte riscuri catastrofale care trebuie sa dispara" din spectrul de probabilitate.

Liderii europeni au sperat ca pot opri contagiunea din zona euro prin cresterea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiara la 1.000 miliarde euro, insa nu au reusit inca sa stranga acesti bani, iar criza se raspandeste rapid de la periferia zonei euro catre Europa de Est si alte economii emergente vulnerabile.

Chiar si cu cele 1.000 miliarde euro la dispozitie, EFSF nu ar avea destule resurse pentru a se aventura la eventuale bailout-uri ale Italiei si Spaniei, singurul creditor cu fonduri suficiente pentru asemenea eforturi fiind FMI.