"Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării", sunt de părere analiştii citaţi de Agerpres.

Ei se aşteaptă ca economia să crească într-un ritm încetinit în următorii ani.

"Combustibilul fiscal pare să se termine. Acest lucru se reflectă şi în mai multe acţiuni ale Guvernului care vizează creşterea veniturilor', se mai arată în document.

Economia României ar putea creşte cu 4%, în 2018, în timp ce inflaţia la finalul anului poate ajunge la 3,2%, iar cursul la 4,65 lei/euro, reiese din analiza citată.

“În anul 2018, PIB-ul ţării ar putea creşte cu 4%, un câşt­ig cu siguranţă impresionant în comparaţie cu media aşteptată a UE, în t­imp ce pentru 2019, proiectăm un avans încă sănătos, de 3,6%. Consumul gospodăriilor se aşteaptă să rămână ridicat datorită condiţiilor stricte de pe piaţa forţei de muncă, însă se pot înregistra progrese mai lente, pe măsură ce avansul salariilor nominale va pierde din dinamică, după creşterile extraordinare din 2017”, se arată în document.

Potrivit acestuia, serviciile ar putea să rămână principalul motor al creşterii şi în 2018, susţinute de industrii cum ar fi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, care pot profita de cererea internă.

“Anul trecut, producţia industrială a crescut, beneficiind de o revenire a economiei UE. Se aşteaptă ca tendinţa pozit­ivă să cont­inue şi în acest an, deoarece perspect­ivele de creştere pentru Europa sunt cu siguranţă pozit­ive”, menţionează sursa citată.

Specialiştii OTP Asset Management estimează că indicele preţurilor de consum poate să atingă nivelul de 5% la jumătatea anului 2018 ş‑i să termine anul la 3,2%.

“Es­timăm că rata dobânzii de polit­ică monetară a BNR se va situa la sfârşitul acestui an la 2,75%. Credem că următoarea creştere ar putea veni rapid, posibil în luna februarie. Acest lucru ar permite BNR să trimită un mesaj ferm înainte ca cifrele inflaţioniste din ianuarie să vadă lumina zilei', conform documentului.

De asemenea, analiza menţionează un curs de 4,65 lei pentru un euro, la finalul anului.

“Se pare ca economia României funcţionează la capacitate maximă, însă ritmul de creştere al celei mai recente perioade a început să ridice întrebări legate de durabilitate, deoarece acesta a fost determinat în principal de creşterea consumului, în ­timp ce investiţ­iile au avut o performanţă relat­iv scăzută. De asemenea, este de menţionat că un mix de st­imulente a avut un rol important în majorarea ratei de creştere a economiei, care era deja puternică în ul­timii ani. Ace­i factori de st­imulare au inclus o serie de măsuri fiscale menite să accelereze consumul, polit­ici monetare de susţinere, o revigorare a economiei din zona euro şi, recent, o recoltă agricolă excepţională. Cu toate acestea, este puţin probabil ca toţi acei factori să cont­inue să susţină creşterea în anii următori”, informează sursa citată.

Analiştii mai spun că poli­tica monetară a devenit mai puţin favorabilă pe fondul inflaţiei în creştere rapidă şi al preocupărilor de supraîncălzire, iar în trimestrele viitoare ar trebui să vedem o polit­ică mai puţin laxă.

“Între t­imp, piaţa forţei de muncă, în special lipsa forţei de muncă calificate, precum şi rata scăzută a inves­tiţiilor (raportată la media istorică) pot limita potenţialul de creştere al ţării pe termen mediu”, informează economiştii administratorului de fonduri.

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere de 8,8% pe seria brută şi 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni avansul economic a fost de 7%, pe seria brută şi 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

Potrivit unui comunicat INS remis în luna decembrie a anului trecut, cheltuielile gospodăriilor au avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică din primele nouă luni, respectiv de 6,1%, în condiţiile în care consumul final s-a majorat cu 9,7%.

Proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB.