Decizia a fost luată cu 165 de voturi favorabile, 90 împotrivă şi trei abţineri.

Deputatul PNL Pavel Popescu a anunţat că liberalii vor contesta acest proiect la CCR, iar liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a precizat, la dezbateri, că deputaţi Uniunii votează împotrivă.

Potrivit proiectului, "Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv" din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Textul propune ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.

"Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei", mai cuprinde proiectul.

Iniţiativa stipulează că, "din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice".

"Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", mai prevede acest proiect.

Expert BNR: “Orice modificare presupune consultarea obligatorie a BCE”

Expertul principal la BNR, Adrian Dumitrescu, a precizat că Banca Naţională a României nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Şerban Nicolae, adăugând că orice modificare a acestei legi presupune consultarea "obligatorie" a Băncii Centrale Europene.

"Banca Naţională a României nu poate susţine propunerea legislativă în discuţie în forma adoptată de Senat şi nici nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Şerban Nicolae. În primul rând, doresc să subliniez că, potrivit legislaţiei europene, orice iniţiativă de modificare a Legii 312 privind statutul BNR presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene înaintea adoptării propunerii legislative de către Parlament, astfel încât avizul acestei instituţii europene să poată fi luat în considerare. În al doilea rând, aş dori să subliniez că, potrivit Băncii Centrale Europene, atribuţia băncilor centrale privind deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre implică luarea unor decizii privind deţinerea, păstrarea, dispunerea, negocierea şi administrarea zilnică, precum şi administrarea pe termen lung a rezervelor internaţionale", a explicat Dumitrescu, la dezbaterile din Comisia pentru buget a Camerei Deputaţilor.

Potrivit acestuia, BNR consideră că noul amendament referitor la modificarea articolului 30, alineatul 1, litera a în sensul eliminării sintagmei 's-au depozitat în străinătate' nu asigură compatibilitatea cu prevederile Tratatului privind funcţionarea UE, deoarece restricţionează administrarea rezervelor de către Banca Naţională.

"În consecinţă, BNR propune pentru compatibilizarea textului proiectului cu prevederile Tratatului privind funcţionarea UE completarea articolului 30, alineatul 1, litera a cu sintagma 'cu informarea Parlamentului' , astfel încât forma finală a acestei prevederi să devină următoarea: 'aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate cu informarea Parlamentului'", a transmis reprezentantul BNR.

El a precizat că Banca Centrală Europeană subliniază că băncile naţionale se bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale.

"Tot Banca Centrală Europeană defineşte deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre ca fiind o misiune fundamentală care urmează să fie îndeplinită de băncile centrale naţionale care fac parte din sistemul european al băncilor centrale. Această dispoziţie a tratatului european impune păstrarea la banca centrală naţională a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale. Adoptarea unor dispoziţii legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părţi din rezervele internaţionale în contradicţie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naţionale ar fi incompatibil cu Tratatul privind funcţionarea UE, deoarece ar priva banca centrală naţională de una dintre misiunile sale fundamentale şi ar transfera de la Banca centrală naţională către un terţ competenţa pe care tratatul european o alocă în mod clar Băncilor Centrale", a mai explicat Dumitrescu.

Expertul BNR a adăugat că raportul de convergenţă al Băncii Central Europene din 2018 arată că "orice drept al unui terţ, de exemplu Guvernul sau Parlamentul, de a influenţa deciziile unei bănci centrale naţionale în legătură cu administrarea rezervelor internaţionale oficiale este incompatibil cu articolul 127 din Tratatul privind funcţionarea UE".

Ce consecințe ar avea repatrierea rezervei de aur a României

În prezent, întreaga rezervă de aur a României cântăreşte 103,7 tone, potrivit BNR. 61 de tone sunt ţinute la Banca Angliei, sub formă de lingouri, şi restul în ţară. Tot acest aur valorează acum 3,8 miliarde de euro.

Şerban Nicolae şi Liviu Dragnea susţin că, în ţară, costurile ar fi mai mici pentru depozitarea aurului.
Șerban Nicolae: ”România să nu mai plătească chirie pentru aşa ceva şi BNR să poată să utilizeze rezerva atunci când e cazul.”

Chiria la Banca Angliei este puţin peste 63.000 de euro pe an, conform ultimului raport al Băncii Naţionale. Surse din Banca Naţională susţin că, dacă am aduce aurul în ţară, costurile ar fi mult mai mari, iar singura explicaţie ar fi ca BNR să nu mai controleze rezerva.

“Schimbarea legii de funcţionare a BNR nici n-ar fi posibilă fără avizul Băncii Centrale Europene, iar tentative de modificare au mai fost, dar nu au primit girul europenilor”, transmitea recent purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.
În plus, oficialii BNR nu văd niciun motiv pentru repatrierea aurului.

Valentin Lazea, economist-șef BNR: ”Rezerva internaţională, de aceea se cheamă rezerva internaţională, pentru a putea fi văzută şi certificată de către pieţe, pieţele internaţionale.′′

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat că această rezervă poate fi oricând verificată, în sistem internaţional. Dacă ar ţinută în ţară, România nu ar mai avea credibilitate la nivel global.

Mugur Isărescu, în 2016: ″Rezerva internațională - aurul și valuta - este ținută în afara țării pentru că astfel se poate verifica existența acesteia în orice clipă pe plan internațional în sistemul de conturi, altfel ea neavând . (...) Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în țară.′′

Mugur Isărescu, în februarie 2019: ″Am fost acuzat că de ce ţin rezervele în străinătate. De parcă le ţin eu, parcă sunt ale mele. Unde vreţi, nene, să le ţinem? Sunt rezerve internaţionale, credeţi că euro şi dolarii stau în beci la Banca Naţională? Stau în conturi.″

Economiştii şi reprezentanţii opoziţiei critică iniţiativa legislativă a PSD.

Mihai Bogza, Confederația Patronală Concordia, fost șef de bancă: ″Propunerea aceasta are un puternic caracter populist şi foarte puţin conţinut practic.″

Cristian Păun, profesor ASE: ”Văd un lucru periculos să aducă acel aur care acum se află într-o zonă neutră, într-o zonă departe de politicieni, să o aducă în ţară şi să o pună în braţele unor politicieni.″

Ion Stelian, deputat USR: ”E o suspiciune foarte mare care se abate lui Liviu Dragnea şi a celor din PSD. În momentul în care vor să pună mâna şi pe rezerva de aur a României prin BNR, e clar că e ceva necurat la mijloc.”

Economiştii susţin că majoritatea ţărilor preferă să depoziteze rezervele de aur în bănci centrale din Anglia sau Franța.