Orice banca respectabila din Germania, Franta sau Spania nu practica in acest moment o dobanda mai mare de 3% pentru un credit cu ipoteca, ceea ce inseamna ca marja sa de castig este undeva in jurul valorii de 2%.

Iar daca nu ne uitam catre sfere atat de inalte si revenim in regiune, observam ca nici bulgarii nu stau mai bine decat noi la dobanzi. Un exemplu pozitiv este, in schimb, Ungaria, unde dobanzile la un credit cu ipoteca pot fi si cu 3% mai ieftine fata de Romania.

Astfel, in timp ce pentru un credit cu ipoteca, de 50.000 de euro, pe 25 de ani, in Italia, Spania sau Portugalia rata este de aproximativ 230 de euro, in Bulgaria aceasta sare de 350 de euro, la o dobanda de 6,5-7% pe an. La noi, o rata mai mica se gaseste numai prin programul Prima Casa, altfel ajunge si pana in jurul valorii de 400 de euro, in conditiile in care dobanzile anuale efective pornesc de la 6,5%, dar urca chiar la 10% si peste.

Desigur, nu ne putem compara cu statele occidentale, spun expertii financiari, intrucat trebuie sa tinem cont de riscul nostru de tara. Altfel spus, cu cat Romania este considerata mai riscanta pentru investitii, cu atat bancile se imprumuta la costuri mai mari, iar aceste costuri se reflecta direct in ratele pe care le platim la ghiseu.

Ratingurile pot fi pe termen scurt sau pe termen lung, in functie de scadenta datoriei, iar debitorii sunt diferentiati in functie capacitatea de rambursare a obligatiilor financiare de la cei mai buni (rating AAA) pana la cei mai slabi (rating D). Spre exemplu, de curand, Fitch a confirmat ratingurile Bancpost si Banca Romaneasca la "BBB" pentru imprumuturile pe termen lung, cu perspectiva negativa si calificativul pe termen scurt la "F3".

Din pacate, Romania este in continuare unul dintre statele cel mai prost vazute in UE. Ratingul de tara acordat de agentia Coface ramane B, ceea ce arata ca avem un climat economic si politic instabil, ca si vecinii bulgari. In schimb, Ungaria sta ceva mai bine, in categoria A4. Tarile din regiune cu ratingurile cele mai favorabile sunt Cehia (A2), Polonia si Slovacia (A3).

Departe, insa, de noi intentia sa facem lobby bancilor din afara. Orice roman poate incerca sa obtina un credit in strainatate, pentru ca bancile nu resping o astfel de colaborare, dar ramane de vazut, de la caz la caz, cat de rentabil este acest demers. 

Totusi, trebuie sa fii atent de la ce suma un asemenea imprumut devine rentabil, dat fiind ca la dobanda foarte avantajoasa se adauga comisioanele de care nu vei scapa pe toata durata creditului. Ca doar si bancile din UE stiu sa faca afaceri pe seama clientilor, atragandu-i cu dobanzi mici, pentru a castiga in timp pe partea de comisioane.

De exemplu, pentru virarea ratei lunare: plata pe baza de mesaj swift presupune taxa la transfer, trimiterea banilor prin companii de tipul Western Union sau MoneyGram are comisioane destul de piperate, iar prin conturile colectoare transferurile sunt supuse si ele unor costuri, ceva mai mici decat in cazurile anterioare, dar sunt conditionate de un acord intre banci. 

Apoi sunt si taxele initiale: onorariul perceput de avocat, pentru traducerea si legalizarea actelor si asa mai departe.