Cererea internă (consumul şi investiţiile) va continua să reprezinte motorul creşterii economice, în condiţiile în care cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 6% anual, iar formarea brută de capital fix se va accelera pe fondul îmbunătăţirii finanţării din economie, cu un ritm mediu anual de 7,4%, prognozează MFP.

Deficitul bugetar este estimat să scadă în următorii ani, de la 2,55% din PIB în 2019, la 2,10% din PIB în 2020 şi la 1,79% în 2021. Deficitul structural scade în acest an la 2,76% din PIB, de la 3,03% din PIB anul trecut. În 2020, indicatorul urcă la 2,80% din PIB iar în 2021 scade la 2,55% din PIB.

"Planificarea bugetară pe anul 2019 şi estimările pe perioada 2020-2021 stabileşte deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,57% din PIB, primul an când începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale faţă de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2021, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2021 la 2,23% din PIB, respectiv o ajustare 0,34 de puncta procentuale faţă de anul 2019. Pe orizontul 2019-2021, politica de deficit bugetar continuă să susţină în mod direct creşterea economică, situându-se în marja permisă de Pactul de Stabilitate şi Creştere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviaţia semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2019", se arată în documentul citat.

Potrivit autorităţilor, exporturile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri de creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 7%, iar importurile vor înregistra o creştere de 7,8%, exportul net având efect negativ asupra PIB-ului, diminuându-i creşterea.

Numărul mediu de salariaţi se va majora în perioada 2019-2021, în medie cu 3,3% anual, iar rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului va coborî la 2,8% la sfârşitul anului 2021, prevede MFP.

Pentru perioada 2019-2021, nivelul deficitului de cont curent se va situa la valori cuprinse între 7,3-6,7 miliarde de euro, ponderea în PIB diminuându-se până la 2,6 % în anul 2021, potrivit sursei citate.

Cât priveşte inflaţia, pentru anul 2019 se estimează o reducere a acesteia atât ca medie anuală, cât şi la sfârşitul anului, până la valoarea de 2,8%, precizează MFP. În perioada 2020-2021, se aşteaptă ca inflaţia să-şi continue trendul descendent, ajungând la sfârşitul anului 2020 la 2,5% şi la sfârşitul anului 2021 la 2,3%, potrivit MFP.

"Previziunile au luat în calcul ani agricoli normali precum şi o uşoară creştere pentru preţul internaţional al petrolului", menţionează MFP.

Pe de altă parte, în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

În previziunile economice de toamnă, publicate în 8 noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

În cee ce priveşte inflaţia, CE a revizuit în creştere uşoară la 4,3% prognoza pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.