Sistemul bancar românesc este într-o categorie de risc mediu la nivel european, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se menţine la 61%, peste media UE, care este de 45%, a spus Dragu, într-o întâlnire cu presa.

"Băncile medii au valori ridicate ale ratei de performanţă, spre deosebire de cele mari, care au valori mai reduse ale acestui indicator, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante", a continuat el, citat de Agerpres.

În noul context economic, ţinând cont de impactul pandemiei, cel mai probabil această tendinţă se va inversa în perioada următoare.

"Pandemia a afectat un spectru foarte larg de sectoare economice. (...) Dacă ne uităm la sectoarele unde ne aşteptăm ca impactul să fie ridicat, acestea au o pondere în portofoliul bancar de circa 25% şi angajează 21% din numărul de salariaţi. Dacă adăugăm şi sectoarele la nivelul cărora impactul este mediu, atunci ajungem la 75% în total expuneri bancare", a susţinut oficialul BNR.

Dintre domeniile cu impact ridicat, el a menţionat sectorul auto, industriile prelucrătoare şi tranzacţiile imobiliare.

"În lipsa unui management adecvat al lichidităţii, aceste dificultăţi pe care ei le pot înregistra pe palierul de lichiditate se pot transforma mai departe în probleme de solvabilitate, care pot fi translatate apoi, mai departe, şi către ceilalţi parteneri comerciali sau către instituţiile de credit", a mai afirmat Dragu.

La rândul său, Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a arătat că, în perioada de pandemie, băncile au fost tot timpul în alertă şi gata să ajute.

"Băncile şi noi, Asociaţia Română a Băncilor, am funcţionat ca un fel de celulă de criză. Am fost în contact cu toate instituţiile, cu o densitate extrem de mare, multe întâlniri. Am fost printre cei care au creat o regulă cum să folosim mijloacele de la distanţă, printre profesorii care au învăţat instituţiile ce înseamnă zoom, cum se procedează, ceea ce a contat foarte mult. Funcţionarea de acasă însemna un program: cam la 8 dimineaţa erai în costum, în casă, deja pe ecrane, comunicai cu diverse instituţii, cu băncile, cu oricine era la decizie în acel moment în România, şi terminai programul pe la 1 noaptea când te schimbai din costum, luai un trening pe tine şi spuneai că te-ai întors acasă", a adăugat el.

Specialiştii din instituţii au făcut ca efectele să nu fie cele mai grave, a mai spus Dănescu.