Ce se întâmplă cu aurul României de la Londra. Cîțu: "Nu pot să înţeleg jocul PSD”
Aur
Aurul de la Londra este folosit pentru finanţarea României, iar "jocul PSD" de a respinge cererea de reexaminare a legii de repatriere a aurului este de neînțeles, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
"Nu pot să înţeleg jocul PSD. Este clar că încearcă să şicaneze ceea ce vrea să facă preşedintele. Nu văd aici o miză foarte mare. Aurul nostru acesta de la Londra este folosit pentru finanţarea României, este gaj acolo. Niciodată nu m-a convins proiectul PSD că este o măsură bună pentru România", a spus Cîţu, întrebat care sunt intenţiile, în condiţiile în care PSD a anunţat că nu vrea să reexamineze Legea repatrierii rezervei de aur.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pe data de 20 noiembrie, o cerere de reexaminare a legii iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naţionale a României (BNR), scrie Agerpres.
Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea de neconstituţionalitate asupra actului normativ a fost respinsă.
România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone, pe care o păstrează în mare parte la Banca Angliei. În aprilie, deputații au adoptat un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, care obligă BNR să repatrieze rezerva de aur.
Aurul, ultima obsesie a liderilor naţionalişti din Europa de Est
Liderii naţionalişti din Europa de Est par să aibă în prezent o singură obsesie: aurul, potrivit Bloomberg. Guvernul Poloniei şi-a manifestat puterea economică după ce a finalizat repatrierea a 100 de tone din rezerva de aur. În Ungaria, premierul Viktor Orban a decis să majoreze deţinerile de aur pentru a creşte securitatea rezervelor.
Un ultim exemplu este fostul premier al Slovaciei, Robert Fico, care are şanse să revină la putere, şi care a cerut Parlamentului de la Bratislava să oblige Banca Centrală să repatrieze o parte din rezervele de aur care sunt păstrate în Marea Britanie.
Motivul? Potrivit lui Fico, uneori partenerii tăi internaţionali te pot trăda, fostul premier citând un pact din 1938 convenit de Franţa, Marea Britanie, Italia şi Germania care i-a permis lui Adolf Hitler să anexeze o parte din Cehoslovacia şi, mai recent, refuzul Băncii Angliei de a returna Venezuelei o parte din rezervele sale de aur din cauza unor divergenţe politice.
"După Acordul de la Munchen nu mai poţi să ai încredere nici măcar în cei mai apropiaţi aliaţi. Vă garantez că dacă se va întâmpla ceva, nu vom vedea niciun singur gram din rezerva de aur. Haideţi să facem acest lucru cât mai rapid posibil", i-a îndemnat Fico pe parlamentarii slovaci referindu-se la repatrierea rezervelor de aur.
Aceste comentarii au fost făcute în pofida faptului că Marea Britanie este unul din aliaţii Slovaciei, ajutând ţara să adere la Uniunea Europeană şi NATO. Potrivit lui Fico, Brexitul şi riscul unei crize economice globale pune aurul Slovaciei din Marea Britanie într-o situaţie periculoasă.
Aurul repatriat de Polonia a venit tot din Marea Britanie, însă în acest caz nu a fost vorba de o lipsă de încredere în Marea Britanie din partea guvernatorului Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski. În schimb, Glapinski a spus că prin repatrierea rezervei de aur autorităţile de la Varşovia au dorit să demonstreze cât de solidă este economia de 586 miliarde dolari a Poloniei, cea mai mare din Europa de Est. În ultimii doi ani, Polonia şi-a dublat rezervele de aur şi acum are cel mai mare stoc de metal preţios din regiune.
Ungaria a fost şi ea un cumpărător activ de aur. Rezervele sale de aur au crescut de 10 ori în ultimul an. Liderul Serbiei, Aleksandar Vucic, a urmat exemplul Ungariei şi a cerut Băncii Centrale să îşi majoreze rezervele, care în luna octombrie a cumpărat deja nouă tone de aur. Săptămâna trecută, Vucic a apreciat că achiziţiile de aur ar trebui să continue "pentru că vedem în ce direcţie se îndreaptă criza la nivel mondial".
România a încercat şi ea să repatrieze o parte din rezervele sale de aur stocate în Marea Britanie însă aceste planuri au fost suspendate după schimbarea Guvernului.
În opinia analiştilor, liderii din Europa de Est sunt interesaţi de mesajul pe care îl transmit alegătorilor rezervele consistente de metal preţios. "Aurul este un simbol. Atunci când statele achiziţionează aur, oamenii văd în acest lucru un semn de suveranitate economică", susţine Vuk Vukovic, economist din Zagreb.
Pe acelasi subiect: