Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania, spune ca masurile prin care este implicat sectorul privat, complet diferite fata de cele pe care trebuie sa le implementeze guvernul. "Masura de implicare a sectorului privat printr-o masura de tip Viena nu rezolva problema si nu inseamna decat faptul ca datoriile tarii vor fi rostogolite in continuare si amplificate in timp, iar acest lucru nu este util Greciei si nici nu rezolva problemele de solvabilitate", spune el.

Chidesciuc spune ca piata nu se asteapta la respingerea pachetului de masuri de austeritate.

Masurile de implicare ale sectorului privat presupune o indatorare si mai mare a Greciei.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, afirma ca statul elen nu avea nicio optiune in acest moment, inafara de o austeritate drastica la nivelul bugetului, iar in urma aprobarii planului de austeritate, pietele financiare se vor mai linisti. "In momentul de fata, ei sunt fortati sa stranga foarte tare surubul la bugetul de stat, in contextul in care, pentru a-si putea stabiliza datoria publica pe la 150-160% din PIB, nivel care este oricum imens, ei au nevoie de surplusuri la buget inainte de plata dobanzilor la datoria publica. Discutam despre surplusuri foarte mari, de 4-5% sau chiar mai mult din PIB pentru o perioada foarte lunga din timp, de 10-15 ani", spune acesta. Chiar si asa, alternativa ar fi intrarea in incapacitate de plata.

Dumitru considera ca, desi grecii au mai taiat din pensii si salarii, economiile la bugetul de stat sunt inca "destul de nesatisfacatoare". Si asta, in conditiile in care, in primele patru luni ale anului, autoritatile au depasit bugetul de cheltuieli, iar colectarile din taxe au fost mai slabe decat nivelul agreat cu institutiile financiare externe care finanteaza statul elen. Acest lucru inseamna ca acum grecii au nevoie de masuri suplimentare de austeritate.

Presedintele Consiliului Fiscal mai spune ca o restructurare ordonata a datoriilor Greciei trebuie sa fie facuta cu un impact minim de "contagiune" asupra tarilor care au si ele probleme acum, precum Spania sau Portugalia. "Datoria Greciei nu este un risc sistemic in sine asupra zonei euro, insa, daca problemele se extind in tari precum Spania, unde discutam de o datorie de mii de miliarde, atunci riscul este foarte mare", considera el.

Daca problemele din Grecia se vor agrava, atunci se vor rasfrange si asupra statelor emergente, printre care si Romania. "Toate statele vor fi afectate daca va creste aversiune la risc la nivel mondial, iar pietele emergente vor fi primele afectate. In plus, monedele vor fi sub presiune, iar costul finantarii din strainatate va creste", arata el.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune ca situatia din Grecia nu are efect si asupra bancilor de la noi. "Noi avem banci romanesti cu capital grecesc.(...). Pentru ei institutiile de la noi sunt adevarate oaze de stabilitate", spune Vasilescu.

Grecia mizeaza foarte mult pe banii pe care i-ar putea primi in urma privatizarilor companiilor de stat, insa analistii nu sunt la fel de optimisti. "Suma pe care vor sa o obtina din privatizari - 50 de miliarde de euro - este una prea optimista. O parte dintre aceste active au fost scoase la vanzare de mai multi ani de zile fara sa-si gaseasca cumparator, in conditiile in care nu aveam turbulentele economice de acum", spune Claudiu Cazacu, analist piete financiare la X-Trade Brokers.

Cazacu mai spune ca, in ciuda adoptarii masurilor de austeritate, problemele raman si asta pentru ca este vorba mai degraba de o amanare a lor, decat despre o rezolvare, iar acest lucru ar putea afecta Romania. "Teoretic ar putea afecta Romania, ma refer la cursul de schimb, la relatiile comerciale, nu neaparat doar cele cu Grecia, insa suntem extrem de dependenti de piata europeana de desfacere. In plus, am vazut si in anii trecuti ca problemele din sistemul financiar se pot raspandi extrem de repede", arata Cazacu.