BNR vrea ca procesele impotriva bancilor sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Procesele colective impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea sa aiba cale de atac la Inalta Curte de Casatie, ca o exceptie de la lege, pentru ca deciziile in astfel de spete privesc o masa larga de populatie, apreciaza viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
"Nu este nicio problema sa ai o prima instanta la tribunal si prin exceptie sa ai cale de atac la Inalta Curte de Casatie si Justitie", a spus Bogdan Olteanu la seminarul "Consecinte juridice generate de intrarea in vigoarea a modificarilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori", eveniment inclus in seria de manifestari Colocviile juridice al BNR, editia a IX-a.
Oficialul BNR si-a motivat optiunea prin faptul ca deciziile judecatoresti privind clauzele abuzive au impact asupra unei mase largi de populatie, avand aplicare nationala, iar Inalta Curte ar putea asigura si o practica unitara, potrivit Mediafax.
Pozitia BNR coincide cu optiunea bancilor, care solicita ca in cazul proceselor privind caluzele abuzive sa se permita o derogare, astfel incat ultima instanta sa fie Inalta Curte de Casatie si Justitie, si nu Curtile de Apel, asa cum predeve actualul Cod Civil.
Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, a anuntat recent, tot la un seminar organizat la BNR, ca bancile vor accepta sa schimbe clauzele din toate contractele numai daca procesul a fost intentat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), nu si de asociatiile de consumatori.
Bogdan Olteanu a tinut sa precizeze ca misiunea BNR este de a asigura functionarea sistemului financair, dar nu are ca scop protejarea vreunei banci sau a actionarilor. El a amintit ca niciun ban public nu a fost folosit pentru a salva banci din Romania, iar atunci cand bancile au avut pierderi au suportat singure, iar actionarii bancii au adus bani pentru a ramane in limitele indicatorilor prudentiali.
"Tinta BNR este alta si tine de specificul activitatii, banii de credite vin de la deponenti. Pentru BNR este extrem de important sa se asigure ca banii din credite sunt dati inapoi nu pentru actionari, ci pentru a fi restituite depozitele", a spus Olteanu.
Viceguvernatorul BNR a precizat ca banca centrala si-a asumat alaturi de institutiile statului, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei, realizarea unui studiu de impact asupra sistemului bancar si derularea unei dezbateri publice privind procesele colective impotriva bancilor pe clauze abuzive.
Introducerea prevederii care sa anuleze clauzele abuzive din contractele de credit, amanata pana in iunie
Guvernul a decis, in luna ianuarie, sa amane pana la jumatatea anului introducerea in legislatie a unei prevederi din noul Cod de procedura civila, care ar permite asociatiilor de consumatori si ANPC sa ceara in instanta anularea din toate contractele unei banci a unor clauze considerate abuzive.
Amanarea a intervenit la solicitarea expresa a misiunii Fondului Monetar International, care a motivat ca nu exista un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de conditionalitate a mai fost introdusa in scrisorile de intentie din anul 2010, cand expertii internationali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga bancile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
In ambele situatii, BNR s-a opus initiativelor legislative si a facut lobby pe langa Guvern si FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi in sistemul bancar, motivand ca ar putea fi pusa in pericol stabilitatea financiara.
Viceguvernatorul BNR a apreciat ca prin modificarile aduse contractelor de credit prin OUG 50/2010, care a obligat bancile sa trasforme dobanzile variabile legate de rate interne in doba1nzi calculate la indicator de referinta (ROBOR/Euribor/LIBOR) plus marja fixa, consumatorii nu au putut beneficia de imbunatatirea perceptiei de tara, reflectata astazi intr-un CDS mai mic.
Este neclar insa cui i s-a adresat reprosul viceguvernatorului BNR, atat timp cat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), dar si grupurile de clienti nemultumiti s-au opus formei finale a legii, aprobate de Parlament in decembrie 2010, fundamental diferita de ceea ce s-a publicat initial.
Mai mult decat atat, la momentul adoptarii legii de aprobare a OUG 50/2010, reprezentantii BNR prezenti in comisiile de specialitate, au respins propunerile ANPC si au sustinut forma actuala a legii, care dezavantajeaza evident clientii si a dat o forma aparent transparenta unor contracte abuzive.
Banca centrala a anuntat in urma cu 24 de ore organizarea colocviului, iar in program figurau la deschiderea discutiilor guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, care nu au mai participat la dezbateri.
Pe acelasi subiect: