"BNR are trei tipuri de argumente pe baza carora propune presedintelui Romaniei o decizie de retrimitere a Legii catre Parlament si/sau de verificare a constitutionalitatii acesteia. Sunt argumente de stabilitate financiara, juridice si de natura etica. (...) Suntem aici pentru ca vrem o lege mai buna pentru cei care chiar au nevoie sa fie ajutati. Este un efort comun in care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, as spune, optimist. Avem acelasi scop, ramane sa trasam drumul, pentru a fi siguri ca nu punem sacii in caruta care este deja plina. BNR este implicata in aceasta dezbatere in baza mandatului sau institutional", a explicat Bogdan Olteanu.

El sustine ca in forma actuala legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectand stabilitatea financiara si functionarea institutiilor de credit, si putand conduce la costuri pentru contribuabil.

Argumentele de stabilitate financiara provin, potrivit lui Bogdan Olteanu, din notiunea de credit ipotecar.

El a precizat ca exista trei tipuri de credite cu garantii imobiliare, respectiv creditul ipotecar, contractat pentru locuinta, creditul pentru investitii imobiliare, caz in care este ipotecat un imobil, iar banii sunt folositi pentru constructia altuia, si creditul cu garantie imobiliara care poate fi folosit pentru consum, descoperit de cont sau sub forma de credit pentru societatile comerciale.  

Viceguvernatorul a prezentat si o statistica, cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese ca, la acea vreme, erau in derulare 491.600 de contracte de credit cu garantie imobiliara, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adica pentru locuinte.  

Dintre clientii cu credite ipotecare, 3.742 aveau restante mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie.

"Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate in reala dificultate financiara", a mai spus Olteanu.  

Din totalul restantelor persoanelor fizice, 3,9 miliarde lei, respectiv 18%, sunt restante la creditele cu garantie ipotecara mai mari de 90 de zile.  

In functie de suma contractata, datele BNR arata ca 1.317 persoane au luat credite intre 150.000 si 500.000 de euro, 60 intre 500.000 si un milion de euro, 21 de persoane intre unu si doua milioane de euro, iar patru peste doua milioane de euro.

"Aceste date arata ca exista credite pentru care nu se justifica o functie de protectie sociala a legii. Mai mult, se observa ca pe masura ce creste valoarea se inrautateste disciplina de plata. Neperformanta creste la 1,7% la creditele sub 150.000 de euro la 47,6% pentru cele peste doua milioane de euro", a subliniat viceguvernatorul BNR.  

In plus, Olteanu sustine ca, desi legea se refera la persoanele fizice, din citirea ei atenta se intelege ca ea se va aplica, in numeroase situatii, si pentru creditele societatilor comerciale.

"Este vorba de acele credite la care exista un codebitor, persoana fizica, obligat in solidar cu entitatea imprumutata si care a adus o garantie ipotecara. Cazurile practice sunt numeroase, in care s-a cerut o garantie suplimentara actionarului societatii. Acesta din urma poate solicita sa se elibereze (sa iasa din contractul de credit - n.r.) si va inchide si creditul acordat societatii (prin predarea imobilului garantat catre banca - n.r.)", a precizat Olteanu.  

"Sunt convins ca este vorba de o consecinta neintentionata, dar ea este contrara scopului anuntat si arata care sunt rezultatele unei propuneri insuficient fundamentate", a mai spus oficialul BNR.  

Cu privire la argumentele juridice, Olteanu a amintit neconstitutionalitatea, avand in vedere ca dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauza abuziva.

"Raspunsul trebuie sa fie: situatia exceptionala a debitorului. Iar situatia exceptionala trebuie definita si delimitata explicit", a explicat reprezentantul BNR.  

El a vorbit si de caracterul retroactiv al Legii, care, in opinia sa, va pune in discutie un principiu fundamental al coexistentei sociale, si anume contractul semnat sau cuvantul dat.   Incalcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR in solicitarea sa.

"Dupa cum arata si comunicatul MAE, propunerea de fata nu reprezinta o transpunere a Directivei 17, chiar daca o asemenea sustinere se regaseste in expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare Directivei", a explicat Olteanu.

El s-a referit la faptul ca Directiva nu impune obligatoriu darea in plata, se aplica doar creditelor pentru locuinta, doar creditelor contractate de consumatori si nu se aplica retroactiv.  

Olteanu a mai spus ca, in momentul in care s-a pus problema introducerii unor filtre, astfel incat Legea sa se aplice doar celor care au cu adevarat nevoie, "au existat argumente ca s-ar crea o discriminare neconstitutionala".

"O asemenea sustinere este fundamental eronata. Din punct de vedere juridic, egalitatea cetatenilor, prevazuta la art. 16 din Constitutie, presupune ca legea se aplica in mod egal oricarui cetatean care indeplineste conditiile cerute prin legea respectiva, iar nu ca legea ar trebui sa trateze identic cetatenii. In caz contrar, ar insemna ca intreaga legislatie sociala, care trateaza cetatenii in functie de nevoi, sa fie neconstitutionala", a subliniat viceguvernatorul BNR.  

Argumentele etice prezentate de Bogdan Olteanu se refera la faptul ca Legea se aplica oricarei persoane, indiferent de avere si venituri, si indiferent daca rambursarea creditului ii creeaza dificultati sau nu, se aplica oricarui tip de imobil dobandit prin credit ipotecar, fie ca e vorba de unul cu destinatie de locuinta, fie ca e vorba de terenuri sau de dezvoltari imobiliare cu scop comercial, si, de asemenea, se aplica oricarei situatii locative a debitorului, indiferent ca locuieste in imobilul ipotecat sau nu, fie ca detine sau nu alte solutii locative.  

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi "pentru", un vot "impotriva" si o abtinere, proiectul de lege privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede ca debitorul are dreptul sa stinga creditul ipotecar prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului, fara a mai plati altceva.

Camera Deputatilor este for decizional.