"Vreo 500 milioane de euro inseamna cele doua procente, un procent reprezinta intre 200 si 250 de milioane euro eliberati. (...) Au fost eliberati vreo 800-900 milioane euro de la inceptul anului, prin taierea a patru procente", a declarat marti guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la briefingul de presa dupa sedinta Consiliului de Administratie pe probleme de politica monetara.

Banca centrala a redus la inceputul lunii ianuarie ratele RMO la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%, eliberand astfel lichiditati in piata de 4 miliarde lei si 500 milioane euro pentru stimularea creditarii si sprijinirea bancilor de a-si reduce datoriile pe care le au la finantatorii externi. 

Isarescu a mentionat ca o parte din lichiditatile eliberate in piata au fost repatriate de catre banci catre tarile de origine, fapt care nu trebuie "dramatizat", intrucat bancile au exces de lichiditate atat in lei, cat si in valuta, astfel ca nu lipsa banilor cauzeaza procesul de scadere a creditului in valuta. 

"Evolutia creditului este legata de transformari structurale, de situatia creditelor neperformante, de o anumita stare de neincredere intre banci si clienti, pe care incercam s-o atenuam inclusiv prin masuri pozitive de politica monetara, printr-un climat stabil. (...) Iar o parte dintre acesti bani (eliberati la inceputul anului de BNR - n.r.) au fost folositi fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite, este foarte greu, daca nu imposibil, sa urmaresti traseul fiecarui euro care pleaca din rezerva obligatorie", a spus guvernatorul BNR. 

El nu exclude ca, dupa reducerea operata, care va produce efecte dupa 24 iulie, unele banci sa utilizeze acesti bani pentru o creditare mai activa in valuta, fapt care nu "deranjeaza" banca centrala atat timp cat finantarea se indreapta catre debitori care nu sunt expusi riscului valutar, precum exportatorii sau investitorii straini. 

"Scaderea creditului in valuta este semnificativa, putem vorbi chiar de o contractie, deci nu ne deranjeaza in aceste conditii (creditarea in valuta - n.r.), daca se adreseaza debitorilor existenti sau viitori care nu sunt expusi riscului valutar, exportatori sau investitori straini. Acest lucru ne va ajuta sa ajungem cu datele privind creditul total, lei si valuta, pe teren pozitiv", a aratat seful bancii centrale. 

Creditul total acordat sectorului privat a continuat sa inregistreze un ritm anual negativ pe fondul evolutiei divergente a componentelor sale. Se remarca astfel accelerarea dinamicii pozitive a imprumuturilor in moneda nationala, stimulata si de scaderea ratelor dobanzilor la creditele noi reflectand reducerile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara. In acelasi timp, este de consemnat contractia de durata a creditului in valuta a carui pondere in total a coborat la nivelul de 58,6%, de la 62,4% in iunie 2013.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis marti sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 3,5% pe an si sa reduca ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale institutiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele in lei au ramas la 12%.

"In sedinta din 1 iulie 2014, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat (...) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% incepand cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul de 12%", se arata intr-un comunicat transmis de BNR.

Dupa sedinta de marti, banca centrala a pastrat formula de "gestionare adecvata a lichiditatii din sistemul bancar".

Surse citate de Mediafax declarau, saptamana trecuta, ca banca centrala va reduce in sedinta CA de marti ratele aplicate la rezervele minime obligatorii in valuta, in prezent la 18% din pasivele bancilor, ca raspuns la masurile BCE de relaxare monetara, iar din toamna ar putea sa reinceapa scaderea dobanzilor daca prognoza de inflatie va cobori sub 3%.

"A devenit si costisitoare aceasta rezerva pentru BNR (in conditiile randamentelor scazute si a politicii BCE). Va fi redusa rata la rezervele minime obligatorii in valuta. Sunt acolo circa 3 miliarde de euro", declarau sursele citate.

BCE a redus, la inceputul lunii iunie, dobanda de politica monetara la un nou minim record, de la 0,25% la 0,15%, si a coborat rata la depozitele constituite de banci la -0,1%, devenind astfel prima mare banca centrala care taxeaza banii pastrati de banci in conturi BCE.

Presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent ca institutia va mentine dobanzile la un nivel scazut cel putin pana la sfarsitul anului 2016.

In aceste conditii, BNR se asteapta la o crestere semnificativa a fluxurilor de capital catre Romania, care s-au resimtit deja in ultima perioada pe piata valutara, unde dealerii sustin ca banca centrala intervine frecvent pentru a contracara aprecierea leului.

BNR a operat ultima reducere a dobanzii in luna februarie, de la 3,75% la 3,5%, atingand un minim istoric. Ciclul de relaxare a dobanzii cheie a inceput in iulie 2013, cand dobanda de politica monetara se situa la nivelul de 5,25%, si a inclus sase trepte de diminuare a indicatorului.

Totodata, banca centrala a redus la inceputul lunii ianuarie ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%, eliberand astfel lichiditati in piata de patru miliarde lei si 500 milioane euro pentru stimularea creditarii si sprijinirea bancilor de a-si reduce datoriile pe care le au la finantatorii externi.

In decembrie 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca, pentru sustinerea creditarii, banca centrala este pregatita sa reduca rezervele minime obligatorii in 2014, care insumeaza circa 6 miliarde de euro la valuta si 3-4 miliarde de euro la lei, chiar daca in piata monetara se inregistreaza un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro.