Consolidarea fiscală este dificilă şi în condiţiile în care pensiile sunt aşteptate să crească semnificativ, iar măsurile pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea ţintei de deficit, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

În 8 ianuarie, BNR a anunţat că decizia privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an a fost luată în contextul în care creşterea economică a continuat să decelereze, contribuţia consumului gospodăriilor s-a redus vizibil şi asistăm la o restrângere a comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Miercuri, BNR a publicat minuta şedinţei de politică monetară, la care au participat membri ai Consiliului de administraţie, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu. Consiliul avertizează inclusiv asupra incertitudinilor ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri.

”S-a invocat relaxarea peste aşteptări a execuţiei bugetare din ultimele luni ale anului 2019 – motivată şi de efectuarea unor plăţi bugetare a căror amânare ar fi generat arierate în lanţ –, implicând o probabilă creştere a deficitului bugetar mult peste limita de 3 la sută din PIB prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanţare internă şi externă. În acelaşi timp, s-a apreciat că iniţierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă în contextul calendarului electoral şi al prevederilor noii legi a pensiilor, şi că măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcţia potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea ţintei de deficit bugetar stabilită”, se arată în comunicat.

O corecţie bugetară graduală ar fi de natură să prevină o recesiune

Totodată, BNR atrage atenţia că o corecţie bugetară graduală şi nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei şi cu atât mai mult o recesiune, implicit o potenţială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern şi a celui extern.

Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că în trimestrul III 2019 creşterea economică a cunoscut o decelerare ceva mai pronunţată decât s-a anticipat, la 3%, de la 4,4% în trimestrul anterior, dar în ”condiţiile unei scăderi minore, sensibil sub aşteptări, a dinamicii ei trimestriale şi atribuibilă contracţiei producţiei agricole”.

”Membrii Consiliului au continuat să exprime îngrijorări şi în legătură cu situaţia încordată a pieţei muncii, evocând penuria mare de forţă de muncă existentă pe anumite segmente ale pieţei – potenţată de problemele ei structurale –, precum şi dificultăţile în creştere întâmpinate de angajatori în procesul de recrutare, reclamate, de altfel, tot mai intens de companii”, se arată în comunicat.

BNR atrage atenţia că variaţia anuală de două cifre a costului salarial unitar din industrie a continuat chiar să crească, în contextul accentuării deteriorării productivităţii muncii, afectând competitivitatea unor ramuri industriale.

”S-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate în perspectivă apropiată, date fiind inclusiv îmbunătăţirea evidentă a intenţiilor de angajare în primele luni din 2020, relevată de sondaje de specialitate, precum şi noile majorări aplicate salariului minim brut pe economie şi salariilor din sectorul bugetar în debutul anului curent”, se arată în comunicat.