De asemenea, a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit comunicatului BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63 la sută, de la 1,77 la sută în septembrie, şi la 3,23 la sută în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat.

Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.

Creşterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8 la sută (de la 6,1 la sută în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3 la sută, de la 7,3 la sută în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit - pentru prima dată în ultimele şase trimestre - formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută.

Creditul acordat sectorului privat şi-a încetinit doar marginal ritmul anual de creştere în primele două luni ale aceluiaşi trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susţinută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8 la sută în total credit, evoluţie care certifică şi asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Isărescu: “Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor”

Într-o conferință de presă organizată după decizia Consiliului de Administrație, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că impactul majorării dobânzii de politică monetară este minor în ceea ce priveşte ROBOR la trei şi şase luni.

"Mesajele le primim indiferent de evoluţiile din piaţă. Le citim cu atenţie că reprezintă preocupări, fac parte din citirea pieţei, economiei şi societăţii. Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează ROBOR la 3 şi la 6 luni au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Azi a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă că se va majora ROBOR, pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei", a precizat guvernatorul BNR.

Acesta susţine că impactul în piaţă ar putea să fie "uşor deosebit".

"S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea, posibil să coboare la 3 luni şi sub 2%, va depinde de condiţiile de piaţă. Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată", a precizat guvernatorul BNR.

Cîțu, PNL: Dezmățul fiscal al PSD costă!

Analiștii economici susțin, însă, că dobanzile vor crește. Într-un comentariu pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîțu apreciază că dobanda de politica monetara ar putea ajunge pana la 4% in urmatoarele luni.

“Asa cum am avertizat anul trecut, dezmățul fiscal al PSD costa! Rata mare a inflatiei si deprecierea monedei nationale au fortat BNR sa intervina. Din punctul meu de vedere, BNR va creste dobanda de politica monetara pana la 4% in urmatoarele luni. Ceea ce inseamna un ROBOR de minim 4,25%. Rata dobanzii de politica monetara, pentru a stabiliza economia, trebuie sa fie mai mare decat rata inflatiei estimate. In acest moment rata inflatiei estimate este de 3,9%”, a scris Cîțu.

“Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este un efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a declarat și analistul economic Dragoş Cabat, pentru Mediafax.

Economiștii chestionați de Bloomberg anticipaseră că Banca Naţională a României (BNR) se apropie de prima majorare a dobânzii cheie din ultimii aproape zece ani, după ce inflaţia a revenit, iar economia înregistrează unul din cele mai rapide ritmuri de creştere din Europa, scrie Agerpres.

România se apropie de Cehia şi Marea Britanie, care au majorat costurile de împrumut, chiar dacă guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că majorarea ratei dobânzii înaintea Băncii Centrale Europene riscă să afecteze stabilitatea financiară.

Decizia BNR, generată de creșterea inflației

Dar Banca Naţională a României are puţine alternative, comentează Bloomberg. Inflaţia a accelerat în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, deşi reducerile de taxe şi majorarea salariilor în sectorul public au dus la o creştere anuală a economiei de 8,8% în trimestrul trei din 2017.

"Revenirea inflaţiei va determina autorităţile de politică monetară să apese pe trăgaci încă de luna aceasta. Dar decizia este pe muchie de cuţit, deoarece investiţiile rămân slabe, în pofida avansului economic impresionant, condus de consum", a afirmat Marcin Kujawski, economist la Nomura International Plc, în Londra.

ROBOR-ul (Romanian Interbank Offered Rate), rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, a urcat în ultimele şase luni cu 120 de puncte de bază şi acum depăşeşte 2%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Ratând "raliul" de anul trecut al monedelor regionale, din Praga până în Varşovia, leul s-a apreciat deja faţă de euro cu 0,7% în 2018.

La şedinţa de politică monetară din 7 noiembrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

De asemenea, Mugur Isărescu şi-a exprimat temerile privind politicile fiscale care au produs confuzii în mediul de afaceri şi au dus la avertismente din partea Uniunii Europene privind deficitul bugetar.