"Daca nu absorbim fondurile europene, hai sa nu mai vorbim de crestere economica, sau cineva sa spuna: «Uitati, asta este sursa de investitii». Facem acumulare ca pe vremea lui Ceausescu, strangem cureaua nu stiu mai ce, strangem bugetul, dublam fondurile de investitii din buget, eu am vazut ca s-au redus. Investitiile publice nu au crescut, ci s-au redus, iar discutia publica este de reducere a investitiilor publice, cel putin acum", a afirmat Mugur Isarescu, potrivit Mediafax.

In prezentarea raportului trimestrial asupra inflatiei, guvernatorul BNR a explicat de mai multe ori ca puseul inflationist din ultimele luni este temporar, intrucat se mentine un important deficit de cerere, ceea ce va influenta si cresterea economica de anul viitor, care se va situa sub PIB-ul potential.

Banca centrala estimeaza o deviatie a PIB de la potential de circa 1,5 puncte procentuale, iar daca se ia in calcul prognoza Fondului Monetar International privind PIB-ul potential, de 1-1,5% pe termen scurt, rezulta ca Romania risca anul viitor sa aiba o crestere zero.

"Cineva trebuie sa vina sa spuna cine sau de unde vor veni investitiile. Aici vorbim de sume mari, nu sa se vina cu milioane. In 2006 - 2007, cand cresteam, Romania beneficia undeva intre 16-19 miliarde de euro pe an, si acum mai primeste 3-4 miliarde. V-am spus, daca va ganditi la crestere economica cu acesti doi factori (investitii straine si economisirea interna - n.r.) , intr-adevar nu avem o prognoza foarte buna (...) Nu poti sa ai crestere economica fara investitii. Ca sa faci investitii iti trebuie capitaluri, tehnologie. Capital financiar, nu-l avem, tehnologia n-o avem", a continuat Isarescu.

Seful bancii centrale a completat aratand ca politica fiscala puternic prociclica pana in 2007 -2008 a ramas prociclica, cel putin pana in 2012, lasand sa se inteleaga ca nu se asteapta la modificari esentiale din acest punct de vedere.

"Politica fiscala n-a fost stimulativa, din momemnt ce ai facut consolidare fiscala ai avut politica fiscala prociclica. S-a gadit si acest lucru, se stia ca politica fiscala prociclica treneaza asupra cresterii economice. Urma ca ea sa fie compensata de intrari masive de fonduri europene care sa alimenteze cresterea economica. aceasta a fost gandirea, ca nu am pus-o in practica s-au am pus-o foarte putin este altceva (...) Vedem cu ingrijorare cum programele de absorbtie a banilor europeni trec din vorba in vorba, din acuzatie in acuzatie si nu se realizeaza. Eu as indrazni sa spun ca aceste fonduri europene au fost coloana vertebrala a dezvoltarii Romaniei si sunt in continuare. Investitii straine de alta natura nu prea vedem, poate in energie, in Marea Neagra", a mai spus guvernatorul BNR.

FMI estimeaza pentru acest an o crestere economica de 0,9%, iar pentru anul viitor vede o revenire, pana la 2,5%, similar cu prognoza publicata anul trecut pentru 2012.

CE estimeaza o crestere economica de 0,8% pentru Romania in 2012 si de 2,2% pentru anul urmator

Romania va inregistra o crestere economica de 0,8% in acest an, principalele riscuri fiind incertitudinea politica si un impact peste asteptari al secetei, urmand ca anul urmator avansul PIB sa se accelereze la 2,2%, potrivit noilor estimari ale Comisiei Europeana (CE).

Pentru anul 2014, CE se asteapta la o crestere a PIB de 2,7%, potrivit prognozei economice de toamna 2012-2014.
Comisia estima in raportul din primavara privind perspectivele economice un avans de 1,4% pentru Romania in acest an si de 2,9% in 2013. Declaratia comuna a reprezentantilor CE, FMI si Bancii Mondiale dupa misiunea din aceasta vara la Bucuresti, pentru evaluarea acordului de finantare a Romaniei, a luat in calcul o crestere de aproximativ 1% a PIB in acest an, urmata de 2,5% anul urmator.

"Cresterea economica pentru 2012 este estimata a fi relativ redusa, la circa 0,8%, cererea interna fiind principalul motor de crestere. Seceta severa din timpul verii, declinul increderii consumatorilor si dificultatile in accesarea de fonduri UE indica o perspectiva negativa. Activitatea economica slaba este asteptata sa afecteze crerea de import, mentinand deficitul de cont curent stabil. Principalele riscuri pentru 2012 sunt continuarea incertitudinilor politice interne, care ar putea crste costuriled e finantare si limita investitiile, si un impact peste asteptari al secetei asupra agriculturii", se arata in raport.
BERD: "Cresterea economica a Romaniei ar putea pierde 2% din PIB"

Cresterea economica trimestriala a Romaniei ar pierde 2% din PIB la un an dupa ce productia economica din zona euro s-ar contracta, tot trimestrial, cu 1%, estimeaza Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) intr-o analiza privind efectele crizei euro asupra tarilor in tranzitie.

Dintre statele din regiune, Ucraina ar inregistra o pierdere de 3,7% din productie, iar Polonia ar fi mai putin afectata (0%), potrivit Raportului de Tranzitie 2012 prezentat miercuri de BERD, o analiza economica privind evolutia din ultimul an a statelor unde institutia este prezenta.

"Romania continua sa fie expusa seminificativ la evolutiile negative din zona euro, iar criza politica din vara anului 2012 a avut de asemenea un impact negativ asupra economiei (...) Cresterea economica a incetinit semnificativ spre finalul anului 2011, cu o contractie trimestriala in termeni reali in trimestrul al patrulea, si a fost minimala in prima jumatate a anului 2012", se spune in raport.

Expertii Fondului Monetar International (FMI) au aratat, intr-un raport publicat in luna octombrie, ca o intensificare puternica a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra Romaniei, fiind posibila o scadere economica de 5% si o depreciere a leului cu 15-20%.

BERD anticipeaza incetinirea cresterii economice la sub 1% din PIB in acest an, urmata de o crestere modesta in 2013, reflectand atat efectele de baza - agricultura nu va repeta in acest an performantele record din 2011 - cat si inrautatirea perspectivelor economice pe principalele piete de export si posibile turbulente pe pietele de credit.

Romania se numara printre tarile cu cele mai mari expuneri economice si financiare la criza din zona euro, prin exporturi, investitii straine directe venite din statele euro si finantarea datoriei pe termen scurt din surse euro, reiese din raport.

Astfel, indicele expunerii Romaniei astfel calculat (exporturi plus investitii plus finantarea datoriei) se ridica la aproape 60% din PIB, usor peste gradul de expunere a Poloniei, dar cu mult mai scazut decat in cazul Ungariei (aproape 120% din PIB) sau Bulgariei (peste 110%).

In acelasi timp, economiile din Europa de Sud-Est care inregistreaza intrari importante de remiteri din statele de la "periferia" zonei euro pot bifa un risc suplimentar la criza. In cazul Romaniei, remiterile de la periferia zonei euro au totalizat la nivelul anului 2010 2% din PIB-ul din acel an, reprezentand insa cea mai mare parte din totalul banilor trimisi in tara. Procentajul este cel mai ridicat in randul statelor membre UE din Europa Centrala si de Est plus Croatia, fiind depasit numai de nivelurile din Maroc (aproape 3% din PIB) si Albania (aproximativ 9% din PIB).

Totodata, in economiile mai mari din Europa de Sud-Est, precum Romania, Bulgaria si Serbia, cresterea creditului nu si-a revenit in totalitate dupa criza financiara din 2008-2009 si s-a mentinut de atunci la niveluri apropiate de zero. Pentru Romania si Serbia, cifrele negative privind evolutia creditului in luna august dupa cateva luni de crestere modesta sugereaza ca turbulentele din zona euro au blocat orice revenire a pietelor de credit, fie ea si modesta, noteaza BERD.

Cu toate acestea, perspectivele Romaniei pe termen mediu raman favorabile, datorita economiei diversificate si potentialului ridicat de convergenta, din moment ce PIB-ul per capita ajustat la standardele puterii de cumparare este potrivit datelor Eurostat mai putin de jumatate din media UE, se spune in raportul BERD.

BERD a inrautatit in luna octombrie prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an de la 0,8%, cat estima in iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evolutia agriculturii si incertitudinea politica. Banca a imbunatatit usor estimarea privind economia anul urmator si se astepta acum la o crestere de 1,9%, dupa ce in precedentul raport anticipa un avans de 1,8%.

FMI are proiectii mai optimiste pentru Romania, atat referitor la acest an, de 0,9%, cat si pentru anul urmator, de 2,5%.

Isarescu: "Trebuie mare grija cu intarirea politicii monetare"

BNR mizeaza ca puseul inflationist este temporar, desi cresterea preturilor este certa pana in primavara anului viitor, si prefera controlul mai ferm al lichiditatii interne comparativ cu majorarea dobanzii cheie, mai ales ca deficitul de cerere este semnificativ, a transmis astazi Mugur Isarescu.

Guvernatorul BNR a declarat in luna octombrie, la Varsovia, ca limitarea licitatiilor repo derulate de banca centrala este o metoda mai rapida si mai eficace de actiune decat modificarea dobanzii de politica monetara, cu un impact mai important asupra cursului de schimb.

BNR a mentinit vineri la 5,25% dobanda de politica monetara, in linie cu asteptarile analistilor.

Isarescu a explicat miercuri ca majorarea dobanzii, daca ar fi fost insotita de o politica laxa a lichiditatilor, "aproape ca nu ar fi avut niciun impact".

"Prima reactie normala este sa vii cu dobanzile pietei in apropierea dobanzii simbol, de refinatare, si apoi sa te gandesti la miscarea subsecventa de crestere a dobanzilor prin cresterea ratei dobanzii de politica monetara (...) Avem, nu neaparat cresterea inflatiei, ci riscul ca aceste cresteri de preturi sa duca la o deteriorare a anticipatiilor, adica o dezancorare a anticipatiilor. Pentru perioada urmatoare, prevedem pana spre martie-aprilie o inflatie anuala in jur de 5%, iar cea medie anuala ducandu-se usor spre 4%. E clar ca preturile sunt in crestere pe ambii indicatori. Ceea ce ne va determina sa luam o masura sau alta este caracterul tranzitoriu", a explicat Isarescu.

Seful BNR a aratat ca in prima sedinta de politica monetara de anul viitor nu vor putea aparea surprize din partea politicilor propuse de viitorul guvern, pentru ca Romania se afla intr-un acord de finantare cu institutiile internationale, dar pe parcursul interventiei a mentionat printre riscurile cu grad de materializare mai ridicat reformele structurale, unde Romania deja inregistreaza intarzieri considerabile.

El a aratat ca Romania a avut cea mai mare crestere la preturile alimentare din regiune, alaturi de Polonia, cu amendamentul ca in cosul de inflatie intern alimentele detin o pondere de 33%, record in cadrul UE.

“Prioritati pentru Romania in 2013, inlesnirea investitiilor, privatizarile si infrastructura”

Principalele prioritati pentru Romania anul viitor, din punct de vedere economic, ar trebui sa fie implementarea de reforme care sa inlesneasca investitiile, realizarea de progrese in privinta privatizarilor si imbunatatirea calitatii infrastructurii de transporturi, potrivit unui raport al BERD.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a prezentat miercuri Raportul de Tranzitie 2012, o analiza economica privind evolutia din ultimul an a statelor unde institutia este prezenta. Astfel, prima dintre "prioritatile cheie" pentru Romania in 2013 este imbunatatirea climatului investitional, considera expertii institutiei.

"Este nevoie de intensificarea eforturilor pentru reducerea birocratiei si inlaturarea problemelor de avizare, considerate de catre mediul de afaceri, in sondaje, drept principalele probleme ale mediului investitional", se spune in raport.

In continuare, BERD noteaza ca Romania ar trebui sa progreseze in privinta privatizarilor importante din sectoare economice cheie. "Guvernul si-a exprimat angajamentul sa continue vanzarea de active importante, insa procesul de implementare a fost lent si ar trebui accelerat daca se doreste realizarea unor privatizari anul viitor", noteaza BERD.

Calitatea infrastructurii de transport are nevoie de asemenea de "imbunatatiri semnificative". "Acum ca a fost implementata legislatia adecvata pentru sectorul privat, autoritatile ar trebui sa-si intensifice eforturile de atragere de investitii private si know-how pentru proiecte cheie de transporturi", considera expertii bancii.

Dincolo de aceste prioritati majore, BERD semnaleaza inca odata ca, asemenea Bulgariei, Romania a inregistrat intarzieri in privinta masurilor de liberalizare a sectorului energetic si eliminare a preturilor reglementate. Mai mult, banca subliniaza ca intrarea Hidroelectrica in insolventa in aceasta vara a intarziat privatizarea partiala a companiei.

"Cu toate acestea, in ambele tari au fost operate la mijlocul anului modificari la legislatia din energie care, odata implementate, ar trebui sa rezolve o parte din problemele ridicate de organismele UE", precizeaza BERD, facand referire la avertismentele Comisiei Europene impotriva Romaniei si Bulgariei privind liberalizarea in energie.

Guvernul s-a angajat fata de FMI, in cadrul acordului de precautie aflat in derulare, sa vanda participatii detinute de stat la companii strategice din domeniile energiei si transporturilor, inclusiv Transgaz (15%), Romgaz (10%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), Oltchim (privatizare integrala), CFR Marfa (privatizare pachet majoritar), Tarom (20%), Electrica Furnizare si cele trei companii de distributie ale Electrica (participatii majoritare).

Tot prin vanzarea de participatii majoritare ar trebui privatizare noul producator de energie Hunedoara (format prin fuzionarea centralelor Paroseni si Mintia si a celor patru mine viabile ale Companiei Nationale a Huilei) si noul producator de energie Oltenia (format din fuziunea termocentralelor Turceni, Rovinari si Craiova cu producatorul de carbune Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Targu-Jiu.