De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, deficitul României ar urma să se situeze la 3% din PIB anul aceasta, urmând să se adâncească la 3,6% din PIB în 2020 şi apoi să se situeze la 3,5% din PIB în 2021. De asemenea, deficitul de cont curent va ajunge la 5,2% din PIB în 2019, la 5,4% din PIB în 2020 şi la 5,6% din PIB în 2021.

Rata inflaţiei este previzionată să ajungă anul acesta la 4,1% şi să se reducă la 3,6% şi 3,1% în 2020 şi, respectiv, 2021. Datoria ar urma să urce la 38,5% din PIB în 2019, la 39,1% din PIB în 2020 şi la 39,5% din PIB în 2021, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

"Creşterea economică a României este aşteptată să se modereze pe termen mediu, în linie cu potenţialul pe termen lung, deoarece spaţiul fiscal disponibil se contractează, iar piaţa forţei de muncă se înăspreşte din ce în ce mai mult. Această înăsprire va fi probabil mai pronunţată pentru angajaţii cu educaţie terţiară, în cazul cărora rata angajării în primul trimestru din acest an, de 89,2%, era dublă faţă de cea a angajaţilor cu o educaţie mai scăzută. Aceste evoluţii vor pune probabil presiune pe creşterea salariilor şi vor alimenta sporirea inegalităţilor", avertizează Banca Mondială.

De asemenea, apreciază instituţia financiară, "este puţin probabil ca Guvernul să poată să ţină sub control în mod ferm dezechilibrele, în urma măsurilor fiscale promovate în ultimii ani, cuplate cu incertitudinile politice".

Pe termen mediu, susţine Banca Mondială, "Guvernul va avea dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Nou promovata Lege a pensiilor şi planificatele majorări salariale în sectorul public vor pune o presiune endemică pe deficitul bugetar consolidat şi vor reduce spaţiul fiscal disponibil pentru investiţii. Cele două măsuri vor adăuga aproximativ 0,8% din PIB la cheltuielile publice în 2019 şi 1,7% din PIB în 2020. Adâncirea deficitului fiscal va majora datoria publică la 39,5% din PIB la finalul lui 2021, de la 36,6% în 2018", susţine instituţia financiară.

"Incertitudinile politicii fiscale, cuplate cu înăsprirea pieţei muncii - amplificate de emigraţie - ar putea genera efecte adverse interne semnificative asupra creşterii şi investiţiilor. Acestea vor fi exacerbate de aşteptata încetinire a creşterii principalelor pieţe de export ale României, în special Germania şi Italia", avertizează Banca Mondială.

Instituţia recomandă reînnoirea eforturilor pentru îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de muncă şi măsuri pentru reducerea şomajului ridicat în rândul tinerilor şi a celor cu calificare scăzută, ceea ce va ajuta la atenuarea constrângerilor în ceea ce priveşte oferta şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii creşterii.

"Pe termen mediu, punctul central al politicii fiscale ar trebui reechilibrat, de la majorarea consumului spre mobilizarea investiţiilor, în special din fondurile europene, pentru a sprijini o convergenţă sustenabilă spre UE şi incluziunea socială. Reformele în administraţia publică şi în companiile de stat, sporirea predictibilităţii reglementărilor, precum şi politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda de priorităţi a Guvernului", susţine Banca Mondială.