"Cursul ar putea ajunge la 4 lei/euro. Eu sper sa nu ajunga, ar afecta exporturile si avem nevoie de exporturi pentru crestere economica, dar nu avem o tinta de curs", a declarat Adrian Vasilescu.

"BNR monitorizeaza piata si atunci cand este nevoie intervine", a declarat Adrian Vasilescu. Banca Centrala are grija sa nu se produca un exces nici in sus, nici in jos. Daca se produce un exces pe intarirea leului, BNR intervine sprijinind euro, adica prin cumparare de moneda europeana. Cum se face acest lucru? Prin emisiune de lei, pe care apoi trebuie sa-i retraga daca sunt prea multi pe piata. Sunt o serie de combinatii pe care Banca Nationala este pregatita sa le faca.

Rezerva a crescut constant, iar interventiile BNR nu au afectat cu nimic. De mai multa vreme Banca Centrala este preocupata de aceste rezerve, in conditiile in care dobanzile pe piata internationala au scazut. Profitul-record al BNR nu a venit numai din combinatiile valutare, dar s-a facut si tranzitia de la pozitia de debitor in raport cu bancile comerciale, la pozitia de creditor. Asadar, inainte, BNR scotea bani din piata si platea dobanzi. Anul trecut BNR a dat bani in piata si a primit dobanzi.

Dobanda nu poate fi rupta de inflatie. S-a spus ca BNR ar fi fost prea conservatoare, pentru ca nu a redus dobanda in toamna lui 2008, odata cu Federal Reserve sau Banca Centrala Europeana care a dus dobanda la 1%. Dar sa ne aducem aminte de atacul impotriva leului. Noi am fi deschis portile atacatorilor reducand dobanda. In plus, la noi inflatia era sus si ameninta sa creasca. Iar deficitul era de peste 10%, deci nu se putea reduce dobanda, explica Vasilescu.

"Dupa ce BNR face o miscare pe dobanda, transmisia in piata, adica la nivelul bancilor, dureaza cam sase luni", spune consilierul guvernatorului BNR. In toamna lui 2008, dobanzile erau de 14-18%, uneori pe baza de negociere dobanda era si de 30%. Bancile erau interesate sa atraga economiile populatiei, asadar nu era niciun fel de presiune in piata.

Acum, cand dobanda de referinta este de 7%, dobanzile in piata ar trebui sa fie undeva la 8,5%, dar in acel termen de minimum o jumatate de an.

"Fiscalitatea in Romania si pe hard, si pe soft este conceputa astfel incat sa copleseasca omul, precum catedralele care copleseau odinioara credinciosii", este de parere Adrian Vasilescu. "La ghiseu, trebuie sa te apleci ca sa poti vorbi cu functionara", spune el. Asa s-a intamplat si cu Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care nu a fost recunoscut. "Birocratia nu aduce avutie nationala", a conchis Vasilescu.

Exista cazuri cand oamenii profita de criza pentru a nu-si plati ratele. Sunt si foarte multe firme care atunci cand nu s-au inteles cu banca au intrat in insolventa. Noi, in Romania, avem un deficit pe justitia economica. Nu avem tribunale comerciale, oameni care sa aiba practica juridica si financiara, care sa inteleaga bine lucrurile. De asemenea, in tara noastra exista o neintelegere profunda a ideii de debitor si creditor, intrucat creditorii trebuie sa se bata in instante ca sa-si recupereze datoriile. Acest lucru duce la un climat general de neincredere, a explicat consilierul guvernatorului BNR.

In Romania nu avem banci grecesti. Avem banci romanesti cu capital grecesc, managementul este romanesc, doar actionarii sunt greci. In foarte multe cazuri, bancile romanesti cu capital grecesc, austriac etc. au obtinut profit mai mare chiar decat bancile-mama. Nu vor aparea pericole, asadar, in contextul crizei. Singura schimbare ce ar putea interveni este ca acei actionari sa nu reinvesteasca profitul la noi in tara, ci sa-si ia profitul. La sfarsitul lunii martie aflam daca se intampla acest lucru.

In vreme de criza este bine ca taxele sa fie inghetate, adica sa nu mearga nici in sus, nici in jos. Aceasta este pozitia BNR, dar decizia este a Ministerului Finantelor. De asemenea, legat de piata imobiliara, "era limpede ca se formeaza o bula fierbinte, care chiar daca nu exista criza tot exploda la noi", spune Vasilescu. Mai departe, BNR a monitorizat piata imobiliara, pentru ca aici se misca bani. Banca Centrala este interesata si cum se fac platile, motiv pentru care au fost discutii cu notarii, inclusiv ca tranzactiile sa se faca prin banci, ca sa existe un control.

Statistica a propus acel indice imobiliar, insa ramane de vazut cat de usor va fi realizat, pentru ca aceasta piata la noi a fost intotdeauna haotica si de aceea a fost atat de greu de stabilit un pret mediu al locuintelor. Acum avem doua preturi: cel afisat si cel de tranzactie. Pretul afisat este mereu cu mult mai mare decat cel de tranzactie, lucru nociv pentru piata imobiliara. Multi care si-ar dori casa nu se avanta pentru ca vad un pret foarte mare, iar sectorul ramane blocat.

Prima Casa 2 ajuta pe toata lumea. Ajuta si bancile prin ideea de garantie. Statul face un lucru bun si e posibil sa nu cheltuiasca nimic in aceasta afacere, daca totul merge bine intre banca si cumparator. In plus, oamenii primesc garantia si pot sa acceada la credite, iar dezvoltatorii isi vad si ei visul implinit.

Propunerea ANPC de renuntare la comisionul pentru plata in avans "este o initiativa si atat" in viziunea consilierului BNR. Inlesnirea nu poate fi aplicata la venit, pentru ca banca nu poate acorda un credit cuiva care nu poate sa-l returneze. Atunci inlesnirea s-ar face la avans.

Dobanzile nu cresc anul acesta la valuta, chiar daca in 2010 apare in prim plan, la nivel international, ideea de a restrange stimulentele date pentru iesirea din criza. Nu va fi 2010 anul cresterii dobanzilor.

Singurul program adevarat anticriza al Romaniei este acordul de finantare cu institutiile financiare internationale, pentru ca aceasta este o masura proprie momentului. Si FMI a fost de acord ca Romania si-a indeplinit planul convenit. 2010 va fi anul in care abia vor incepe pregatirile de relansare a economiei.

La Banca Centrala s-a discutat posibilitatea amanarii deciziei de a actualiza datele tuturor clientilor unei banci, altfel institutiile financiare au dreptul de a le bloca acestora accesul la conturi. Este o decizie paneuropeana, indreptata in principal impotriva terorismului.

Ceea ce a presat in jos cresterea economica pana la nivelul de -7% in 2009 a fost in primul rand deficitul de cont curent, al balantei de plati si incasari externe. Ajuns de la 12 la 4%, acest deficit nu mai preseaza spre o noua contractie. Dimpotriva, acum este momentul sa incepem o crestere economica sustenabila.

Romania are un potential de crestere. In vremurile bune, 2004-2008, potentialul de crestere al Romaniei era de 6%, iar Romania a avut o crestere de peste 7%, peste potential. Asta inseamna fortarea motoarelor, lucrurile sunt impinse in sus fortat si se produce supraincalzirea economiei, dar nu prin inflatie, ci prin deficitul balantei de incasari versus plati externe. Noi am produs mai putin decat am consumat si acum platim consecintele, explica Adrian Vasilescu.

In 2010 nu mai avem voie sa avem contractie, iar cresterea trebuie sa fie sustenabila. Cum? Sa nu ne mai uitam la cantitate, ci sa avem performanta economica, prin restructurare. Aceasta restructurare s-a produs prin restrangerea schemei de productie, adica a personalului. Astfel, s-a ajuns la o mai mare productivitate a muncii, dar nu si a capitalului.