De aici a plecat ca un urias tavalug fenomenul numit de tinerii vremii "Cenaclul". Timp de12 ani, Romania intreaga a frematat la indemnurile poetului care, cu o voce tunatoare, a stapanit masele si le-a adus in delir. Pe versurile lui s-a iubit o intreaga generatie si a plans in egala masura.

Unii au vazut totul ca pe un Woodstock romanesc. Tocmai de aceea acest imens vulcan de muzica si poezie avea sa starneasca suspiciunea oficialilor vremii, care aflasera ca publicul intra in transa de la primul cuvant al lui Paunescu.

Si asa au curs peste 1600 de spectacole. Romanii rezistau cate 12-13 ore in picioare, iar Adrian Paunescu reusea in anii '70 - '80 sa umple singur stadioane intregi. Atunci s-a nascut folkul si asa s-au lansat multi dintre artistii mari. Impactul asupra "generatiei in blugi" a fost incontestabil.

Adrian Paunescu le-a dat multora senzatia de libertate in timp ce poporul era de fapt in catuse. Amintirea frumoasa a ramas, iar pentru unii echivaleaza cu cei mai fericiti ani.

Cenaclul, insa, a sfarsit abrupt si tragic in 1985, cand in urma unui concert la Ploiestim cinci tineri au murit si alti o suta au fost raniti dupa ce o furtuna a prabusit o parte din scena.

Chiar Nicolae Ceausescu, cel pe care acelasi Paunescu il proslavise in poeme, a interzis spectacolele. Adrian Paunescu a reaprins "Flacara" dupa 1990 sub numele de "Totusi iubirea", insa nimic n-a mai fost la fel.