Sesizarea trebuia discutata de judecatorii Curtii Constitutionale in 13 noiembrie, insa atunci s-a decis amanarea dezbaterilor pentru 21 noiembrie. 

Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care presedintele Traian Basescu solicita, in iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de intelegere intre statul roman si Rompetrol, semnat la Bucuresti la 15 februarie 2013. 

Seful statului a aratat in sesizare ca legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman, in calitate de proprietar al actiunilor detinute in cadrul S.C. Rompetrol Rafinare S.A. si The Rompetrol Group N.V. 

"Astfel, cele doua parti semnatare isi asuma un angajament de cumparare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de actiuni reprezentand 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» - S.A., detinut in prezent de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), in schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisa a implementarii tranzactiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile si necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti si masurile administrative initiate impotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» - S.A. sa inceteze", se arata intr-un comunicat al Presedintiei, care citeaza sesizarea catre CC. 

Presedintele precizeaza ca cele doua parti stabilesc constituirea unui fond de investitii kazah-roman, sub forma unei societati cu structura actionariatului 80% The Rompetrol Group si 20% statul roman, care va investi in proiecte din domeniul energetic. 

"Asadar, legea supusa reexaminarii are un caracter individual ea fiind conceputa nu pentru aplicarea ei la un numar nedeterminat de cazuri concrete, ci intr-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzactiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul in Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda", a scris Basescu in sesizare. 

El a amintit ca CC s-a pronuntat cu privire la aceste aspecte prin Decizia 600/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 1060/26.11.2005, apreciind ca: "Fara indoiala, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare intr-un mod diferit de cel utilizat in cadrul reglementarii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat in aceasta materie", dar ca "s...t in ipoteza in care, insa, reglementarea speciala diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu persoane, ea inceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional". 

"De asemenea, Curtea stabileste ca: «Prin definitie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dand expresie exclusiv vointei legiuitorului, ale carei continut si forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale si de specificul acestuia. Solutia legislativa adoptata pe calea prezentei legi nu utilizeaza ca premisa o anumita realitate sociala asadar un "dat" obiectiv, ci o prealabila intelegere, altfel spus, un acord de vointa (...) realizat practic pe cale de oferta si acceptare». Astfel, in cazul de fata, aceasta solutie legislativa nu reglementeaza o relatie sociala generala, ci o prealabila intelegere, adica un acord de vointa intre The Rompetrol Group N.V. si Guvern. Tinand cont de aceste motive, consider ca legea transmisa promulgarii incalca principiul egalitatii prevazut de Art. 16 alin. (1) din Constitutie intrucat are caracter discriminatoriu in raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de afla in litigiu si care sunt «investitorii strategici in domeniul energetic romanesc»", se mai arata in sesizarea formulata de Basescu. 

El precizeaza ca acest Memorandum de intelegere care este aprobat prin legea in cauza reprezinta de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: "o intelegere incheiata de catre statul sau Guvernul roman, precum si de ministere sau alte autoritati ale administratiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizatie internationala, respectiv cu institutii financiare sau alte entitati ce nu au calitatea de subiect de drept international in domeniul economic, comercial, financiar si in alte domenii si care nu este guvernata de dreptul international public". 

Presedintele a mai aratat ca scopul intelegerii dintre cele doua parti este stingerea unor litigii, ceea ce reprezinta si finalitatea unei tranzactii. 

"In situatia de fata, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzactii intre Ministerul Finantelor Publice si The Rompetrol Group N.V., printr-o hotarare adoptata de Guvern, potrivit competentei sale de administrare a proprietatii statului. Totusi, Guvernul a ales calea unei initiative legislative, pe care a depus-o in Parlament. Cu privire la aceasta problema, referitor la natura juridica a intelegerii aprobate de puterea legislativa, instanta de contencios constitutional a prevazut, in Decizia nr. 600/2005, ca: «Guvernul a optat pentru o cu totul alta rezolvare juridica, limitandu-si rolul la acela de initiator al unui proiect de lege, procedeu ale carui carente au fost evidentiate. Dincolo si mai presus de cele deja aratate, Curtea considera ca Parlamentul, arogandu-si competenta de legiferare, in conditiile, domeniul si cu finalitatea urmarite, a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constitutie, viciu care afecteaza legea in ansamblu». Mai mult decat atat, competenta Guvernului este cea de punere in executare legile, inclusiv prin incheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar in situatia de fata Parlamentul si-a depasit competentele invadand domeniul atributiilor executive", potrivit documentului citat. 

Presedintele a precizat ca intelegerea dintre cele doua parti prevede obligatii in sarcina statului roman, precum renuntarea la anumite litigii si la unele masuri provizorii, in timp ce pentru persoana juridica privata se impune participarea la o privatizare ulterioara si realizarea unor investitii, toate aceste obligatii fiind insa stabilite fara vreo sanctiune juridica. 

"Astfel, in situatia in care partenerul privat nu isi indeplineste obligatiile asumate, normele legii sunt imprecise si nu prevad sanctiuni exprese. Asa cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale, o norma juridica lipsita de previzibilitate antreneaza, in consecinta, incalcarea dispozitiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentala, potrivit carora: «In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie»", se arata in sesizare. 

Basescu mai scrie ca legea stabileste dinainte conduita procesuala a partilor aflate in litigiu, ceea ce este impotriva dispozitiilor Art. 124 alin. (2) din Constitutie referitoare la principiul potrivit caruia justitia este unica, impartiala si egala pentru toti intrucat aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile in mod identic tuturor celor care se afla intr-o situatie similara. 

Proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucuresti la 15 februarie 2013 a fost adoptat, in octombrie, de senatori, cu 79 de voturi "pentru", 17 voturi "impotriva" si opt abtineri, in forma transmisa initial la promulgare. 

Legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman in calitate de proprietar al actiunilor detinute in cadrul SC "Rompetrol Rafinare" SA si The Rompetrol Group NV.  Cele doua parti isi asuma un angajament de cumparare din partea The Rompetrol Group NV a unui pachet minoritar de actiuni reprezentand aproximativ 26% din capitalul social al SC "Rompetrol Rafinare" SA, detinut in prezent de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) in schimbul a 200 de milioane de dolari. 

Partile convin, de asemenea, sa constituie un fond de investitii kazak-roman, sub forma unei societati cu structura actionariatului 80% The Rompetrol Group si 20 la suta statul roman, care va investi in proiecte din domeniul energetic.  Basescu a aratat in cererea de reexaminare ca aceata lege are "un caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru aplicarea ei la un numar nedeterminat de cazuri concrete, ci intr-un singur caz prestabilit expres, pentru realizarea tranzactiei cu The Rompetrol Group NV".