Interzicerea fumatului in spatii publice inchise: producatorii vor studiu de impact. Industria tutunului, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat
Producatorii de tigarete cer efectuarea unui studiu de impact al proiectului de amendare a legii privind combaterea efectelor fumatului, care, potrivit acestora, poate duce la pierderea a 20.000 locuri de munca si la injumatatirea afacerilor pentru circa 50% din unitatile care vand tigarete.
Companiile de profil au depus recent, la Camera Deputatilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totala a fumatului in spatiile publice inchise si de interzicere a comercializarii produselor din tutun la o distanta de mai putin de 250 metri de spitale si unitati de invatamant.
"Estimam ca dintr-un total de 73.000 de puncte de vanzare cu amanuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuala in Romania, vor fi afectate peste 46% la nivel national: 54% in mediul urban si 27% in mediul rural. Dat fiind ca in Bucuresti exista peste 500 unitati de invatamant si peste 100 unitati medicale, impactul estimat este de 65% din numarul punctelor de vanzare (…)"., potrivit documentului mentionat.
Scaderea traficului de consumatori fumatori poate conduce la reducerea vanzarilor si pentru alte categorii de produse, cosul de cumparaturi al unui fumator fiind cu peste 30% mai mare decat cel al unui nefumator, conform sursei citate.
"Cifra de afaceri va scadea in cuantum egal cu vanzarile generate de categoria de tigarete, iar reducerea volumelor si a profitului va determina in mod direct scaderea posibilitatilor fiecarui comerciant de a plati salarii sau de a mentine numarul de angajati. Ca urmare, sunt anticipate efecte in lant pentru antrepozitari, angrosisti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de munca din totalul de circa 40.000 in aceasta ramura economica, pe lantul de aprovizionare si distributie", sustin producatorii.
In opinia acestora, o restrictie de comercializare a unui produs legal vine in contradictie cu principiile stabilite in tratatele economice la care Romania este parte, in calitate de membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, afectand libera concurenta a agentilor economici, creand discriminari, impunand bariere comerciale unora dintre comercianti si oferind, in mod artificial, avantaje altora.
Romania se afla printre statele membre ale UE cu cea mai avansata legislatie in domeniul controlului tutunului, incepand de la fabricarea produsului in sine si incheind cu publicitatea la tutun si - in cazul de fata – fumatul in spatiile publice".
Companiile de tutun califica propunerea legislativa drept "o supra-reglementare excesiva, fara precedent", solicitand "efectuarea unui studiu de impact, care sa puna in perspectiva discrepanta intre obiectivul de sanatate publica urmarit si mijloacele prin care se doreste ca acesta sa fie atins", masura necoreland obiectivul de sanatate publica cu efectul real al restrictiilor.
In Romania, fumatul in locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante si baruri, atunci cand proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc ca fumatul este interzis in localurile respective, legea impune separarea efectiva a spatiilor, astfel incat cel alocat fumatorilor (izolat si ventilat corespunzator) sa nu depaseasca 50% din intreaga suprafatța destinata clientilor.
In acelasi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafata destinata clienților de sub 100 mp, pot decide daca spațiile respective sa fie alocate exclusiv pentru fumatori sau nefumatori, cu afisarea corespunzatoare a acestei informatii.
In ceea ce priveste instituțiile publice, legea prevede interzicerea fumatului in spatiile comune, de trecere si in birouri.
In septembrie anul trecut, Camera Deputatilor a initiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completa a fumatului in spatiile publice, in scopul micsorarii numarului de fumatori pasivi si activi.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei, dupa companiile din sectorul petrolier.