În noiembrie 2014, cand a izbucnit scandalul LuxLeaks, o investigaţie a scos la iveală un sistem de evaziune fiscală la scară mare a multinaţionalelor şi rolul jucat de anumite state.

O lună mai târziu, Consiliul European făcea referire la „o nevoie urgentă de intensificare a eforturilor de combatere a evaziunii fiscale şi a planificării fiscale agresive, atât la nivel mondial, cât şi la nivelul UE”.

În octombrie 2015, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi-a prezentat rapoartele finale referitoare la erodarea bazei impozabile şi a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS), un plan menit să asigure creşterea transparenţei şi o plată echitabilă a taxelor şi impozitelor, în special în cazul multinaţionalelor.

România a devenit membru asociat al BEPS la începutul lunii iunie 2017. Impactul celor 15 acţiuni ale BEPS va fi resimţit de firmele din România pe două planuri principale, potrivit Deloitte.

”În primul rând, autorităţile fiscale vor pune şi mai mult accent pe analiza substanţei economice a tranzacţiilor în detrimentul formei acestora. În al doilea rând, va creşte transparenţa fiscală. Din acest motiv, autorităţile fiscale române vor avea acces la informaţiile financiare şi fiscale ale tuturor entităţilor din cadrul unui grup pe care le raportează societăţile mamă în jurisdicţiile de rezidenţă, inclusiv despre filialele / sediile lor permanente din România”, se arată în comunicatul firmei de consultanță.

În acest context, autorităţile fiscale române vor avea informaţii mai multe şi mai detaliate pe care le vor putea utiliza în cadrul verificărilor, consideră un partener coordonator al departamentului de servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România, Dan Bădin.

”În acelaşi timp, contribuabilii români trebuie să analizeze structura de business pentru a se asigura că sunt conformi cu noile reguli. De asemenea, trebuie să urmărească mai strict modalitatea de impozitare a profiturilor companiilor, în functie de locul în care au loc activităţile economice. Profesioniştii în fiscalitate chestionaţi la nivel global au spus că ritmul alert de implementare a prevederilor BEPS i-a luat prin suprindere în ultimul an. Este de aşteptat ca tendinţa globală să se răsfrângă asupra României”, a spus Dan Bădin, în cadrul comunicatului.

Reprezentanţii grupurilor multinaţionale consideră, în majoritatea lor covârşitoare, că modelul de taxare la nivel global se află într-un proces de reaşezare pe alte principii, iar abordarea autorităţilor fiscale în cadrul controalelor devine mai strictă, arată rezultatele unui studiu realizat de Deloitte, la nivel global, care a fost publicat în august 2017.

Aflat la a patra ediţie, studiul analizează şi sintetizează răspunsurile a 460 de directori financiari, manageri de taxe şi alţi profesionişti în fiscalitate din 38 de ţări privind impactul măsurilor din planul BEPS.

Potrivit studiului, 91% dintre respondenţi sunt de acord că structurile fiscale implementate în prezent se află sub un control mai strict al autorităţilor fiscale comparativ cu 2016. Totodată, 94% consideră că cerinţele suplimentare de raportare în zona preţurilor de transfer vor creşte substanţial sarcina administrativă de conformare, ca urmare a recomandărilor BEPS.

În plus, 93% sunt de acord că autorităţile vor pune accent, indiferent de orice schimbări legislative, pe analizele pentru controale fiscale, ca urmare a dezbaterii actuale despre BEPS. Totodată, 86% consideră că organizaţia lor a evaluat impactul potenţial al schimbărilor legate de BEPS, 89% sunt de acord că iniţiativa BEPS va avea ca rezultate schimbări legislative şi ale tratatelor fiscale în multe state, iar 96% spun că un control mai mare va fi aplicat de autorităţile fiscale privind operaţiunile din jurisdicţiile cu taxare mai scăzută.

România nu a fost inclusă în chestionarul global, însă Deloitte România a demarat un studiu local ale cărui rezultate vor fi publicate în scurt timp.