Parlamentele celor 17 state membre trebuie sa ratifice ESM inainte ca acesta sa intre in vigoare pentru a contracara criza datoriilor din zona euro.

Pana ce ESM va primi 90% din capitalul promis, oficialii europeni trebuie sa foloseasca in continuare Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (European Financial Stability Facility - EFSF), care mai are dintr-un total de 440 de miliarde de euro circa 240 de miliarde de euro, noteaza Bloomberg, preluata de Mediafax.

Data la care noul fond va intra in vigoare depinde de evolutia aprobarii in Germania, unde parlamentul ar putea vota cel mai tarziu in prima saptamana din iulie. Avand in vedere necesitatea avizelor nationale, oficialii statelor euro spera ca tinta de 9 iulie sa poata fi atinsa, a declarat sursa citata.

ESM este componenta cheie a planului de protectie de 1.000 de miliarde de dolari destinat opririi contagiunii crizei datoriilor, in urma carora Grecia, Portugalia si Irlanda au fost nevoite sa apeleze la ajutor financiar extern. Fondul reprezinta capacitatea zonei euro pentru alte programe de ajutor financiar extern, intrucat restul planului de protectie include sume deja angajate de 300 de miliarde de euro.

Moneda euro a pierdut 6,8% fata de dolar in ultimele doua luni si s-a apropiat vineri de minimul a aproape doi ani, din cauza temerilor ca uniunea monetara s-ar putea diviza.

Germania va asigura 27% din capitalul ESM, astfel ca daca legislativul german voteaza in iunie, fondul ar putea deveni operational de la 1 iulie. Tarile participante trebuie sa transfere prima transa a capitlului in 15 zile de la ratificarea ESM.

Activarea ESM va fi un semnal important pentru pietele financiare ca zona euro continua sa sustina planul de lupta impotriva crizei, a declarat Michala Marcussen, sef al departamentului de analiza economica la Societe Generale.

Pana in prezent, Portugalia si Franta au ratificat ESM, iar parlamentele celorlalte state vor urma in urmatoarele cateva saptamani.

Spania propune o autoritate fiscala centrala pentru zona euro

Zona euro are nevoie de o noua autoritate fiscala, care sa armonizeze bugetele nationale si administreze datoriile blocului comunitar, a declarat premierul Spaniei, Mariano Rajoy, adaugand ca acesta este raspunsul la criza datoriilor, potrivit Financial Times.

Introducerea unei astfel de autoritati ar ajuta considerabil la calmarea temerilor prvind Spania, intrucat ar fi un semnal clar ca proiectul euro este ireversibil, a spus el.

Nu este pentru prima data cand un lider european propune o astfel de autoritate, dar dimensiunea si problemele Spaniei - tara considerata prea mare pentru a fi lasata sa se prabuseasca - ar putea accelera discutiile inaintea unui summit al liderilor europeni programat pentru 28-29 iunie.

Perspectiva iesirii Greciei din zona euro si situatia dezastruoasa a finantelor Spaniei au determinat liderii europeni sa ia in calcul, in graba, masuri precum o uniune bancara.

Germania, statul cu cea mai importanta contributie financiara la fondurile pentru stabilizarea zonei euro, si alte tari sustin, insa, ca o astfel de decizie nu poate fi adoptata decat ca parte a unei uniuni fiscale mai puteric integrate si a unei renuntari la suveranitate nationala.

Cheltuielile in crestere ale aitoritatilor regionale si problemele din sectorul bancar, destabilizat de prabusirea pietei imobiliare in urma cu patru ani, au urcat costurile de imprumut ale Spaniei la niveluri record si au crescut speculatiile ca tara ar putea ajunge sa necesite ajutor financiar extern.

Prima de risc ceruta de investitori pentru a cumpara obligatiuni ale Spaniei a urcat vineri la cel mai ridicat nivel de la lansarea euro, de 5,48 puncte procentuale peste titlurile emise de Germania.

Guvernul spaniol a crescut taxele, a redus cheltuielile, ajutoarele sociale si a ajutat bancile cu probleme, si sustine ca nu mai poate lua alte masuri, iar UE trebuie sa intervina pentru a atenua problemele de lichiditate ale tarii.