"Intram intr-o perioada critica de 10 zile pentru a pune la punct reactia Uniunii Europene la criza", a declarat miercuri comisarul european pentru economie si politica monetara, Olli Rehn, la inceputul unei noi sedinte a ministrilor Finantelor din zona euro, scrie Mediafax.

Ministrii Finantelor din zona euro au convenit marti seara asurpa detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiara, EFSF, insa nu au putut anticipa volumul resurselor fondului dupa asa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza conditiilor tot mai dificile de pe piete.

Astfel, liderii financiari ai zonei euro au admis ca ar putea fi nevoiti sa apeleze la Fondul Monetar International pentru sprijin.

Dobanzile imprumuturilor Italiei si Spaniei si-au reluat miercuri cresterea, investitorii considerand ca planuruile prezentate dupa sedinta de marti a ministrilor sunt insuficiente.

Bursele din Europa si Asia si moneda euro au scazut miercuri, dupa ce Standard & Poor's a coborat ratingurile unora dintre cele mai mari banci din lume.

"Trebuie sa ne aducem aminte de asemenea ca EFSF se finanteaza deja la costuri mult mai ridicate decat Germania, a reusit cu greu sa atraga sumele tintite la ultima licitatie si risca sa-si piarda ratingul AAA daca agentiile vor decide retrogradarea Frantei. Astfel, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul intrebarii. Este solutia de ieri, iar piata a depasit deja momentul", comenteaza analistii Rabobank.

La doi ani dupa declansarea crizei datoriilor de stat in Grecia, investitorii fug de pe piata obligatiunilor de stat din zona euro. Bancile europene vand titluri de stat si evita sa imprumute guvernele, iar pentru institutiile financiare din tarile din sudul Europei retragerile de depozite se transforma treptat intr-un trend. Situatia alimenteaza temerile legate de supravietuirea monedei euro.

"Suntem in fata unei adevarate crize financiare, vorbim despre turbulente generalizate pe pietele financiare", a afirmat miercuri, la Singapore, Christian Noyer, guvernatorul bancii centrale a Frantei si membru in Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene.

Ministrii Finantelor din zona euro au adoptat marti seara planuri care vizeaza garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligatiuni ale statelor care au probleme de finantare si crearea unor asa-numite fonduri de co-investitie pentru a atrage investitori straini pe piata obligatiunilor guvernamentale din zona euro.

Ambele programe vor deveni operationale din ianuarie, iar EFSF mai are resurse 250 miliarde euro pentru a le utiliza in procesul de leveraging prin care liderii europeni spera sa atraga sume substantiale, a declarat presedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

Juncker a aratat ca ministrii Finantelor vor ca FMI sa contribuie la efortul anticriza al Europei cu sume similare resurselor EFSF dupa finalizarea procesului de leveraging.

Directorul general al EFSF, Klaus Regling, a afirmat insa ca nu anticipeaza contributii masive din partea investitorilor la schemele de leveraging care vor fi derulate in urmatoarele saptamani, oficialii europeni evitand sa estimeze rezultatul operatiunilor.

Principalii investitori vizati, fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China, manifesta tot mai multa prudenta in privinta achizitiei de obligatiuni guvernamentale din zona euro.

Majoritatea analistilor considera ca situatia mai poate fi salvata numai de o interventie masiva a BCE pe piata obligatiunilor de stat din zoan euro, similara programelor de "relaxare cantitativa" derulate de bancile centrale din SUA si Marea Britanie.

Totodata, posibilitatea unei interventii mai ample a FMI este pusa sub semnul intrebarii de resursele insuficiente ale creditorului de la Washington. Mai multe economii importante care ar putea finanta FMI sunt sceptice in privinta eforturilor anticriza din Europa.

SUA, Japonia si mai multe tari asiatice ezita sa contribuie inainte ca Europa sa-si angajeze resursele proprii in efortul anticriza si ca statele de la "periferia" zonei euro sa prezinte masuri mai concrete si mai dure de reforma fiscala si economica.

"Nimeni nu vrea sa cheltuiasca bani pe ceva despre care se indoiesc ca va functiona. Asta se aplica nu numai pentru Europa. Conditiile pentru solicitarea ajutorului FMI sunt destul de serioase. Cei care vor sprijin trebuie sa fie pregatiti sa renunte la o parte din jurisdictie pe politica fiscala si sa treaca prin reforme dureroase. Promisiunile si discursurile nu sunt suficiente", a declarat o sursa oficiala G20.

Noul premier italian Mario Monti a prezentat marti, in sedinta Eurogroup, proiectul de austeritate si reforme pe care doreste sa-l implementeze, insa a fost indemnat sa gaseasca masuri mai decisive de reducere a deficitului bugetar si datoriei publice.

Dobanzile la care se imprumuta Italia au depasit nivelurile la care Grecia, Irlanda si Portugalia s-au simtit fortate sa ceara ajutor de la Comisia Europeana si FMI. Guvernul de la Roma are de efectuat incepand de la sfarsitul lunii ianuarie o campanie masiva de refinantare a datoriilor ajunse la maturitate. Statul italian are pe 1 februarie o scadenta uriasa, de 27 miliarde euro.

Ministrii Finantelor din zona euro au mai aprobat marti seara plata urmatoarei transe, de 8 miliarde euro, din programul de finantare externa de 110 miliarde euro convenit cu Grecia in luna mai a anului trecut. Jean-Claude Juncker a aratat ca banii, necesari pentru ca Grecia sa evite insolventa, vor fi platiti pana la mijlocul lunii decembrie, dupa ce FMI va fi avizat contributia proprie la transa.

Liderii G20 au promis, la summit-ul de la inceputul lunii noiembrie de la Cannes, ca vor consolida resursele FMI, insa surse apropiate forului sustin ca discutiile pe aceasta tema nu au progresat.

Surse europene spun ca este luata in calcul varianta ca bancile centrale (la nivel national) din zona euro sa acorde imprumuturi FMI, care ar utiliza banii pentru sprijinirea Italiei si Spaniei, conditionata desigur de programe fiscale si economice.

Citeste si:

Marile banci incep sa se clatine. S&P a retrogradat ratingurile a 15 giganti, majoritatea din Europa si SUA

Cel mai bine platite joburi din lume. Cum sunt recrutati analistii care lucreaza pe cea mai bogata strada din lume