"Cu cat o tara are mai mult aur, cu atat va avea mai multa suveranitate daca dolarul, euro, lira sterlina sau orice alta moneda de rezerva va suferi un cataclism", comenteaza pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar in camera inferioara din partea partidului Rusia Unita, formatiunea politica a presedintelui Vladimir Putin.

Astfel, Rusia a cumparat in ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalenta cu de trei ori greutatea Statuii Libertatii.

Aurul, ravnit de liderii Rusiei de la tarul Nicolae al II-lea pana la Vladimir Lenin, s-a scumpit de aproape 5 ori in ultimul deceniu. Bancile centrale ale economiilor dezvoltate au tiparit bani pentru a incerca sa-si fereasca economiile de efectele crizei financiare globale, astfel ca investitorii au cautat sa renunte la detinerile in dolari si euro in favoarea unor active mai sigure, precum aurul.

In 1998, anul cand Rusia a intrat in default pe 40 miliarde de dolari din datoria de stat, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scazut la 11,5 un an mai tarziu, cand Putin a preluat puterea. In 2005, cand o uncie de aur reprezenta in dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol, presedintele Putin a sugerat bancii centrale sa cumpere metalul pretios.

La acea data, aurul se tranzactiona la 495 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrala a Rusiei detinea 387 tone, reprezentand 2,2% din rezervele totale de 165 miliarde de dolari. La o luna dupa indicatiile lui Putin, raportul a crescut la 3,5%.

Aurul a inchis saptamana trecuta la un pret de 1.670 dolari pe uncie, dupa ce a urcat cu 7% in 2012, al saptelea an consecutiv de crestere. Analistii anticipeaza ca metalul pretios se va aprecia la 1.825 dolari pe uncie in acest an.

Alti lideri politici nu au fost la fel de inspirati. Ca ministru de Finante in Marea Britanie, Gordon Brown a dispus vanzarea a aproape 400 de tone de aur in perioada 2000-2002, cand preturile se aflau la minime ale ultimilor 20 de ani.

Inaintea crizei financiare mondiale din 2008, bancile centrale vindeau net intre 400 si 500 tone de aur pe an. In prezent, in frunte cu Rusia si China, bancile nationale fac achizitii nete de aproxiamtiv 450 de tone pe an, potrivit lui Marcus Grubb, director de cercetare la World Gold Council.

In timp ce natiunile cu economii emergente cumpara masiv aur, tarile dezvoltate isi lichideaza rezervele. Elvetia a vandut in ultimul deceniu 877 tone de aur, potrivit datelor FMI, cantitate care ar fi valorat in prezent aproxiamtiv 48 miliarde de dolari. Franta a vandut 589 de tone, iar Spania, Olanda si Portugalia mai mult de 200 tone fiecare.

In pofida achizitiilor masive derulate in timpul mandatelor de presedinte si premier ale lui Vladimir Putin, Rusia este doar pe locul 8 in lume dupa rezervele de aur, cu 958 tone, potrivit World Gold Council. Statele Unite ocupa prima pozitie, cu aproximativ 8.134 tone, urmate de Germania, cu 3.391 tone, Fondul Monetar International, cu 2.814 tone. Urmatoarele patru pozitii sunt ocupate de Italia, Franta, China si Elvetia. In timp ce aurul reprezinta 9,5% din rezervele Rusiei, procentul depaseste 70% in cazul Statelor Unite, Germaniei, Italiei si Frantei.