Romania da in gropi. Primarii le numara, Guvernul se consoleaza: exista si in Austria
Asfaltul de calitate proasta si ambuteiajele in combinatie cu zapada si inghetul din ultima perioada au transformat drumurile intr-o insiruire de gropi, scrie Gandul in editia sa de miercuri.
Explicatia autoritatilor la aceasta situatie este ca deocamdata nu se poate face nimic si trebuie sa asteptam linistiti sa vina primavara.
Ultima saptamana de temperaturi extreme, zapada si viscolul au transformat multe drumuri nationale, dar si bulevardele din mari orase in adevarate curse cu obstacole pentru soferi.
Inginerii constructori si oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) au explicatii diferite pentru gropile care au impanzit asfaltul.
"Deocamdata, nu avem ce sa facem. Acum nu pot decat sa semnalizez gropile si sa astept sa vina primavara pentru a putea incepe lucrarile de reparatii. Principala problema consta in faptul ca peste 70% din reteaua de drumuri are durata de viata expirata", a declarat pentru Gandul directorul general al CNADNR, Dorina Tiron.
Expertii consultati de Gandul spun ca, de fapt, calitatea proasta a bitumului este de vina pentru gropile aparute.
Mai mult, in tara, autoritatile se ocupa acum cu derularea operatiunii de numarare a gaurilor din asfalt. In Capitala, primarul Oprescu abia a dat ordinul, dar, de exemplu, la Ploiesti recensamantul s-a incheiat deja: 2.755 de metri patrati de gropi.
La Timisoara, lucrarile sunt aparent mai avansate, gropile au fost numarate si chiar astupate. Singura problema aparuta este ca, dupa 48 de ore, plombele s-au gaurit si ele.
Potrivit ultimelor statistici disponibile, Romania are o retea de drumuri nationale de 16.062 km, de unde rezulta ca peste 11.200 km sunt in stare proasta. Tiron a explicat ca pentru drumurile modernizate, aflate in perioada de garantie, efectuarea reparatiilor este exclusiv in responsabilitatea constructorului. In general, termenul de garantie este de doi ani, iar in ultimul timp contractele au inceput sa prevada perioade de trei ani de zile.
Bitum de proasta calitate
Inginerii constructori din domeniul privat spun ca problemele drumurilor vor persista, pentru ca au cauze mult mai serioase decat cele invocate de oficialii Ministerului Transporturilor.
"Cel mai important factor care determina starea actuala a drumurilor este legea achizitiilor publice, conform careia cea mai buna oferta este cea cu pretul cel mai scazut. Este evident ca unii constructori vor face tot posibilul pentru a reduce costurile, inclusiv tratarea superficiala a mixtului de asfalt", a declarat Catalin George Marin, doctor inginer specialist in drumuri si aeroporturi, citat de Gandul
El a aratat ca, in Bucuresti, de exemplu, se foloseste bitumul clasic, care nu mai este utilizat pentru drumuri importante aproape nicaieri in Europa. In plus, si traficul anevoios distruge asfaltul.
"Drumurile sunt proiectate in functie de trafic, dar, foarte important, pentru a se rula pe ele. Pentru ca in Capitala, dar nu numai, se creeaza destul de des ambuteiaje, masina, in loc sa ruleze pe bitum, sta si deformeaza stratul de asfalt. Chiar si la temperaturi mari, daca o masina de tonaj ar rula pe acea portiune, structura bitumului din spatele rotii si-ar reveni, pentru ca are si calitati elastice. Cum masina sta pe loc, bitumul nu isi revine, si astfel se formeaza adevarate santuri", a declarat inginerul.
Bitumul normal devine casant incepand de la circa -9 grade Celsius, in timp ce temperatura la care se fluidizeaza este de 54-55 de grade. Aceasta in conditiile in care la o temperatura exterioara a aerului de 40 de grade, de exemplu, bitumul poate atinge lejer si 60 de grade.
Pe de alta parte, bitumul modificat este, in medie, cu pana la 50% mai scump decat cel normal, insa devine casant incepand de la temperaturi de -13 grade, in functie de mixtura temperatura scazand si pana la -20 de grade. In ceea ce priveste punctul de lichefiere, bitumul modificat isi pastreaza calitatile de baza fara a incepe sa se topeasca si la temperaturi de pana la 70 de grade Celsius, dupa cum a mai explicat Catalin George Marin.
Pe acelasi subiect: