Vremea capricioasa nu-i convinge pe agricultori sa-si asigure culturile. Pagubele ajung la sute de milioane de euro
In fiecare an agricultorii ridica ochii disperati spre cer dupa ce vad culturile facute praf de inundatii ori grindina, dar putini si-au asigurat recoltele. Pana acum, in multe judete doar un sfert dintre cultivatorii au semnat o polita. Anul trecut, apele revarsate au lasat in urma pagube de 600 de milioane de euro.
O grindina de cateva minute poate distruge in totalitate culturile de grau si porumb. Iar pierderea este definitiva pentru agricultori, mai ales ca putini sunt cei care si-au asigurat culturile.
Asa s-a intamplat in urma cu doua saptamani in comuna Craciunelu, judetul Alba, unde culturile au fost transformate, dupa o ploaie torentiala, intr-un canal navigabil. Doamna Sofia are 78 de ani si o pensie de 600 de lei din care spune ca nu poate plati prima de asigurare.
Alti tarani prefera sa apeleze la orice, numai sa nu se indatoreze, unii chiar si-au baricadat intrarea in curte si asteapta resemnati urmatoarea viitura.
Nici in judetul Timis agricultorii nu se prea inghesuie. "Problema cea mai mare e ca nu au bani. Acum doi ani au fost calamitati. In jur de 80% s-au distrus recoltele, acum este seceta", spune Nicolae Costandana, primar Darova.
Asiguratorii spun ca cei care au culturi foarte mari isi fac polite, insa cei cu exploatatii medii nu, iar de aici vin toate problemele. Si asta pentru ca trei sferturi dintre fermele romanesti sunt de mici dimensiuni.
In cazul unei calamitati naturale, omul poate fi despagubit cu maximum 320 de lei pentru un hectar. Asigurarea se calculeaza in functie de calitatea pamantului si tipul de cultura.