Ce riscă românii care vor case ieftine. Ţeava de gaze, racordată la o butelie ascunsă în pământ
Odată cu criza sanitară oamenii se uită din ce în ce mai mult după case ieftine. Dar asta înseamnă și că locuințele sunt în cartiere mărginașe, fără drumuri, mijloace de transport în comun sau acces la școli și grădinițe.
În București și în împrejurimi, mai bine de jumătate dintre apartamentele finalizate în acest an au țintit acest segment.
Aceste imagini sunt din 2018, din Bragadiru, un oraș aflat la doar 16 kilometri de Piața Universității. Dezvoltatorii imobiliari au numit-o zonă rezidențială și le-au vândut oamenilor un vis ieftin, cu plata în rate, pe viață. Povestea se repeta încă, în multe zone din jurul Capitalei.
Florin Enache, coordonatorul proiectului: ”Într-o localitate limitrofă, cineva a cumpărat o casă bucuros, după două zile a rămas fără gaz şi când a sunat la furnizorul de gaz i s-a spus că ”Ne pare rău, nu avem reţea în zonă”. Butelia era îngropată în grădină”.
În 2020, mai bine de jumătate din piața din București este dominată de locuințe ieftine, mici și departe de centru. Metrul pătrat nu depășește 1.300 de euro.
Florin Enache, proiectul Better: “Sunt riscurile tehnice pe care nu le resimțim, să zicem structura și cutremurul. Riscurile imediate le găsim pe toate forumurile, de la diverse situații în care a căzut tavanul pentru că a fost tencuiala proastă, diverse probleme de instalații, inundații sau căderi tensiune”.
Jumătate din aceste apartamente ieftine fac parte din proiecte cu infrastructură precara: fără drumuri, utilități, transport public, școli sau spații verzi.
Locuințele sunt construite aproape de ansambluri rezidențiale deja existente. Doar că întâi se ridică blocurile și mai târziu infrastructura.
Cumpărătorii sunt atrași de prețul mic: metrul pătrat variază între 750 și 900 de euro.
Pe acelasi subiect: