In jurul orei 16:30, euro era tranzactionat intre bancile comerciale la 4,5067 lei/euro, fata de 4,5125 lei/euro in tranzactiile de la finalul zilei precedente. 

"Cei care au vandut euro au fost si romani si straini. Leul a preluat directia zlotului si a forintului si s-a intarit in raport cu moneda europeana. Din piata a disparut un jucator mare de afara, care marti a cumparat euro. Francul s-a apreciat si pare ca isi cauta in continuare un nivel de suport", a declarat pentru Mediafax dealerul unei banci. 

La aceeasi ora, francul elvetian era cotat pe pietele externe in urcare, la 1,0026 euro/franc. 

Cotatiile de 0,997 franci/euro si de 4,5067 lei/euro disponibile la momentul respectiv implica un curs de 4,5203 lei/franc, peste referinta record anuntata miercuri de BNR, de 4,5054 lei/franc.

Cinteza: Conversia creditelor din franci in lei la cursul istoric poate falimenta unele banci 

Impunerea conversiei creditelor in franci elvetieni la alt curs de schimb decat cel din ziua tranzactiei ar produce pierderi pentru banci, in cazul unora existand riscul de faliment, daca transforma imprumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza. 

"Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decat cel din data tranzactiei produce pierderi pentru banci. Rezolvarea printr-un act normativ care sa stabileasca conversia la un alt curs decat cel din ziua tranzactiei nu se poate! (...) Sunt banci care pot da faliment daca conversia se face la curs istoric. Si nu una sau doua banci risca falimentul! Cineva spunea ca volumul creditelor in franci nu reprezinta un risc sistemic, dar falimentul unei banci este un risc sistemic", a afirmat Cinteza miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finante la Camera Deputatilor, pe tema creditelor in franci elvetieni. 

Nicolae Cinteza

El a aratat ca bancile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstitutionala. 

"Daca n-ar fi existat aceasta variatie de curs in perioada aceasta si BNR ar fi intervenit in activitatea unei banci era un abuz cras, puteam sa fim trasi la raspundere penal", a spus Cinteza. 

Oficialul BNR a punctat ca, dupa preluarea Volksbank de catre Banca Transilvania, cand aceasta din urma va converti creditele in franci elvetieni in lei, asa cum s-a angajat in contract, cu oferirea unui discount, masura va pune presiune si pe restul bancilor, insa ramane de vazut daca acestea isi vor putea permite sa aplice masuri similare fara a-si reduce drastic indicatorii de solvabilitate si capital. 

"Sunt convins ca bancile vor avea presiune dupa ce Banca Transilvania va pune planul in aplicare, dar nu sunt convins ca vor putea sustine aplicarea unui discount la conversia creditului. Daca indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie sa aplice administrare speciala, iar sub 2% se instituie procedura de faliment", afirma Cinteza. 

El a precizat ca, incepand de vinerea trecuta, guvernatorul BNR a avut discutii cu reprezentantii bancilor comerciale, 14 institutii de credit avand in portofolii imprumuturi in franci elvetieni, insa nu toate au volume mari de astfel de credite. 

Pe de alta parte, Cinteza apreciaza ca legea insolventei nu rezolva problema, iar propunerea de schema de restructurare a Finantelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite in euro. 

Directorul BNR a mai punctat ca banca centrala nu putea interzice creditele in franci elvetieni in 2007, tocmai cand Romania a intrat in Uniunea Europeana si s-a liberalizat contul de capital. 

"Nu puteam interzice creditele in franci cata vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul in franci a aparut pe fondul unor finantari acordate de fonduri elvetiene si banci elvetiene la cursuri care faceau finantarile pentru banci mai ieftine decat alte valute. Da, francul elvetian a fost foarte ieftin, dar alegerea a apartinut clientului", a mai spus Cinteza.

Discutii in Parlamentul Romaniei. Valcov nu este impotriva reconversiei creditelor, dar cere implicarea BNR

Darius Valcov

Problema celor care au credite in franci elvetieni a ajuns astazi in Parlamentul Romaniei. Reprezentantii bancilor, ai imprumutatilor, asociatiile pentru protectia consumatorilor, deputati, dar si membri ai Guvernului vor sa gaseasca o solutie pentru a-i scapa pe romanii care nu-si mai pot plati ratele ca urmare a cresterii monedei elvetiene.

In timp ce asociatiile cer conversia creditelor din franci in lei, Guvernul a propus modificarea "Electoratei", pentru a-i scapa de griji pe doi ani pe 75% dintre cei care au credite in franci elvetieni. Discutie este cu atat mai importanta cu cat astazi francul elvetian a atins astazi un nou maxim istoric.

Asociatia Utilizatori romani de Servicii Financiare propune conversia tuturor creditelor din valuta in lei, inclusiv a celor in franci elvetieni in moneda nationala fara costuri suplimentare si la un curs cu maximum 20% fata de cel de la data acordarii imprumutului. Adica pana la 2,6 lei in cazul francilor elvetieni.

Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare: "Nu vedem o alta solutie decat o conversie. Insistam pentru o solutie care sa nu arunce toata povara pe consumator. Respingem cu tarie ideea ca bancile ar pierde, au castigat destul de mult. Bancile au instrainat credite cu 20%, discounturi spectaculoase, catre recuperatorii de creante".

Guvernul propune prin ministrul Finantelor, Darius Valcov, modificarea celebrei "Electorate" prin care se amana plata ratelor timp de doi ani cu garantia statului. Ca sa cuprinda cat mai multi imprumutati in franci, ministrul a declarat ca va ridica plafonul de la 2200 de lei salariul, la 3000 de lei.

75% dintre clienti ar putea beneficia de ordonanta de urgenta numita Electorata". De altfel, ministrul finantelor sustine ca nu este impotriva reconversiei creditelor, dar cere implicarea Bancii Nationale in aceasta mediere.

"Ar insemna un risc de doua miliarde lei pentru creditele in franci, e foarte important de vazut aceasta pierdere cum vedeti (adresare catre reprezentantii Comisiei Buget-Finante - n.r.) ca ar putea fi suportata de catre stat. Daca nu, trebuie sa analizam daca bancile comerciale pot sustine aceasta suma de doua miliarde lei", a spus Valcov.

La dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finante au mai participat, din partea conducerii BNR, directorul Supreavegherii, Nicolae Cinteza, si directorul pe Stabilitate Financiara, Ion Dragulin. Printre participanti se mai numara presedintele Patronatelor Bancare si al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, seful ANPC, Marius Dunca, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, Alin Iacob, precum si unul dintre membrii fondatori ai asociatiei Parakletos, condusa de avocatul Gheorghe Piperea.

Steven van Groningen: Costurile inutile se transfera asupra deponentilor si in credite mai scumpe 

Fiecare banca are obligatia sa gaseasca solutii pentru clientii sai cu credite in franci, dar trebuie sa acorde atentie si deponentilor, intrucat costurile inutile pentru sustinerea debitorilor in CHF ar avea ca efecte dobanzi mai mici la depozite sau credite mai scumpe, afirma Steven van Groningen, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) si presedinte al Raiffeisen Bank.

El a punctat ca persoanele care au contractat imprumuturi in franci au obtinut o suma mai mare decat in cazul creditelor in alte valute sau in moneda nationala si au cumparat un apartament mai mare. 

"De ce acela care a luat un apartament mai mare trebuie ajutat?! (...) Daca imi permiteti, fac o speculatie: Cate persoane nu au facut conversie, cand au avut posibilitatea, crezand ca va veni un fel de decizie sa faca conversie la curs istoric? Lucru care nu s-a intamplat in nicio tara, nici in Ungaria", spune presedintele CPBR. 

El a precizat ca este de acord cu principiul de conversie a creditului, metoda pe care bancile deja o aplica, dar la cursul din momentul respectiv. In cazul Raiffeisen, sub 10% dintre clienti au mers la banca pentru a converti creditul in lei. 

"Daca o banca ar vinde credite la un discount cu 10% vorbim de cei cu credite unde nu mai exista niciun fel de speranta de recuperare a datoriilor", a raspuns van Groningen unei acuzatii potrivit careia bancile isi permit sa isi asume niste reduceri de costuri pentru aceste credite daca isi permit sa le si vanda cu discounturi substantiale. 

El spune ca institutiile de credit recomanda uneori clientilor ajunsi in situatia de executare silita sa incerce sa vanda singuri imobilul pe piata libera decat sa-l scoata banca la vanzare prin licitatie. 

"Nu e nicio banca care sa puna problema profitabilitatii la creditele in franci elvetieni, ci de reducere a pierderii. Daca vorbim de luarea unei masuri pentru aceste situatii, inseamna aplicarea si pentru creditele performante, pentru cei care si-au luat a doua, a treia casa. Daca vreti sa le dati un cadou, un discount de 20%, aceasta este o decizie politica", le-a spus van Groningen parlamentarilor.

Evolutia cursurilor valutare, 21 ianuarie

Cursul pentru franc a urcat miercuri cu 7 bani, de la 4,4354 lei/franc marti, in contextul intaririi monedei elvetiene pe pietele externe in raport cu euro.  A deschis miercuri pe pietele externe la 1,01 franci/euro, dar ulterior moneda elevetiana s-a intarit si raportul de schimb a scazut pentru putin timp la 0,9993 franci/euro.

Tranzactiile au avut loc miercuri intre un curs minim de 0,9993 franci/euro si un maxim de 1,0137 franci/euro. La ora transmiterii acestei stiri, cursul se situeaza la 1,0004 franci/euro. 

Cursul pentru francul elvetian anuntat de BNR a atins niveluri record joi, vineri si luni, ca urmare a eliminarii joi a plafonului minim impus de Banca Elvetiei pentru cursul franc/euro. Miercurea trecuta, BNR a anuntat un curs de 3,7415 lei pentru franc.

Cele trei sedinte cu niveluri record pentru franc au fost urmate marti de o scadere a monedei elvetiene la 4,4354 lei, ca urmare a evolutiei de pe pietele externe. 

Comparativ cu nivelul de miercuri, ultimul anuntat de BNR anterior deciziei Bancii Elvetiei, francul inregistreaza la cursul actual, de 4,5054 lei/franc, o apreciere de 20,4% in raport cu leul. 

Cursul pentru euro a urcat miercuri cu 0,73 bani, la 4,5110 lei/euro. Cel record a fost inregistrat in urma cu aproape doi ani si jumatate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei. 

Cursul pentru dolar s-a intarit in raport cu euro pe pietele extern, iar cel anuntat de BNR a urcat cu 2,09 bani, la 3,8989 lei/dolar, un nou maxim istoric.

Anterior, dolarul a consemnat cel mai ridicat nivel vineri, cand a fost cotat la 3,8863 lei. Evolutia dolarului in raport cu leul este determinata de raportul dintre moneda americana si cea europeana pe pietele externe. 

Cursurile de schimb leu/dolar si leu/franc elvetian sunt calculate de BNR in functie de paritatea leu/euro si cotatiile de schimb euro/dolar si euro/franc elvetian. 

Francul a crescut puternic joia trecuta pe pietele externe imeidiat dupa anuntul Bancii Elevetiei ca renunta la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda elevetiana s-a apreciat cu pana la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro in 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc insemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvetiana, calculata prin intermediul cotatiilor euro/franc si euro/leu. 

Cu putin inainte de ora 13:00, cand BNR anunta cursul de referinta, euro era cotat in piata interbancara locala la 4,5110 - 4,5120 lei, fata de 4,5125 lei/euro in tranzactiile de pe finalul zilei precedente. 

"Piata s-a agitat un pic fata de deschidere, pe volume usor mai ridicate fata de medie. Sunt in piata si vanzatori si cumparatori, iar cele mai multe tranzactii au avut loc in intervalul de 4,5120 - 4,5130 lei/euro. Francul a trecut pe apreciere fata de euro", a declarat pentru Mediafax dealerul unei banci. 

Volumele din prima ora au depasit usor media, dupa ce in prima ora de tranzactionare in piata interbancara a avut loc o singura operatiune. Schimburile au fost perfectate intre un maxim de 4,5140 lei/euro, inregistrat in deschidere, si un minim de 4,51 lei/euro. 

In regiune, zlotul s-a apreciat cu 0,3%, iar forintul cu 0,2%. 

Ratele medii ale dobanzilor practicate de bancile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o zi se afla marti la 0,05% - 0,42% pe an, comparativ cu 0,05% - 0,41% pe an marti.  Ratele medii ale dobanzilor pentru plasamentele pe termen de o saptamana se situeaza la 0,1% - 0,58% fata de 0,11% - 0,59% pe an in zua anterioara. 

Dobanda ROBOR pentru plasamente cu scadenta la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile pentru cele mai multe credite in lei acordate de banci pe termen scurt si mediu, a coborat usor, la 1,58% pe an, de la 1,59% pe an marti.