Vicepresedintele SNB, Fritz Zurbruegg, a afirmat ca interventiile pe pietele valutare au devenit un instrument din ce in ce mai important de la criza financiara din 2008 si criza datoriilor din zona euro, care au stimulat aprecierea francului elvetian, considerat un refugiu in perioade de turbulente.

"Din ianuarie 2015, politica noastra monetara se bazeaza pe doua elemente. Primul - ratele negative ale dobanzilor - al doilea fiind disponibilitatea de a interveni pe pietele valutare daca este necesar. Avem un mandat, care este asigurarea stabilitatii preturilor, si am dovedit in trecut ca vom face orice este necesar pentru a-l indeplini", a afirmat Zurbruegg, intr-un discurs rostit la Londra.

Si presedintele Bancii Centrale a Elvetiei, Thomas Jordan, a declarat la intalnirea anuala a Guvernului: "Situatia economica a celor mai importanti parteneri externi ai Elvetiei s-a imbunatatit intr-o oarecare masura, dar ramane supusa unor incertitudini considerabile".

In iunie, SNB a decis sa mentina atat dobanda interbancara Libor, pentru imprumuturi pe o perioada de 3 luni, la un interval cuprins intre minus 1,25% si minus 0,25%, precum si dobanda la depozite la minus 0,75%.

Bancile si companiile de asigurari si-au exprimat temerile privind efectele ratelor negative ale dobanzilor, care afecteaza veniturile din investitii.

"Cu cat mai lunga va fi perioada in care raman scazute ratele dobanzilor, cu atat se vor amplifica efectele secundare si dificultatile", a avertizat recent Jordan, alaturandu-se solicitarilor formulate de Mario Draghi, seful Bancii Centrale Europene (BCE), privind adoptarea unor masuri fiscale si de reglementare pentru a sprijini potentialul de crestere al economiei.

"Masurile structurale adoptate de tarile dezvoltate pot crea conditii pentru rate echilibrate ale dobanzilor pe plan global si permit bancilor centrale sa inceapa un proces gradual de normalizare, care va atenua efectele secundare ale ratelor negative", a afirmat Jordan.