Tardiv, guvernul a fost de acord asupra unui plan de a draga zece din cele 13 rauri din Jakarta si unul dintre canalele sale vechi. Patru rezervoare gigant urmeaza sa fie de asemenea curatate, pentru a restabili capacitatile de exploatare complete.

Capitala se afla intr-un bazin mic, plat, la mai putin de zece metri deasupra Marii Java. Este firesc predispusa la inundatii, si cu toate acestea caile sale navigabile nu au fost curatate de zeci de ani. Namolul s-a acumulat, ba mai mult, o cincime din deseurile orasului ajung zi de zi in rauri si canale. Daca autoritatile ar fi ingrijit mai bine caile navigabile de-a lungul anilor, puterea apelor s-ar fi redus la jumatate, sustin expertii.    

Sa pui planurile de curatare in aplicare, spune un oficial al Bancii Mondiale, care co-finanteaza proiectul, este ca si cum te-ai apuca sa scoti dinti. Iar urgenta este agravata de faptul ca Jakarta se scufunda. Un raport recent al aceleasi institutii financiare arata ca surparea terenului in urma compactarii (de la zgarie-nori noi, de exemplu) si extractia apelor subterane tot mai mare (pentru o populatie in crestere) inseamna ca Jakarta se scufunda de zece ori mai repede decat creste Marea Java, din cauza schimbarilor climatice.    

Din pacate nu este numai problema Indoneziei. In Asia, toare metropolele intampina probleme similare. Un raport publicat saptamana trecuta de catre Banca Asiatica de Dezvoltare (ADB), arata legaturile intre schimbarile climatice preconizate si migratie.

In perioada 2010-2011, 42 de milioane de oameni din Asia au fost stramutati de vremea extrema. Cea mai mare atentie tinde sa se concentreze asupra locuitorilor din insulele joase, din oceanele Indian si Pacific - Maldive, Tuvalu, Kiribati si in campiile de coasta, in special in Bangladesh. Cu toate acestea, metropolele sunt acelea in care migrantii se asteapta sa se mute si ele sunt de multe ori in zonele de coasta, adica la cel mai mare risc de crestere a nivelului marii. In Asia de Est, astfel de orase includ Guangzhou, Seul si Nagoya. In Asia de Sud, capitala Bangladesh-ului este foarte vulnerabila, dar si Kolkata si Chennai. Parti substantiale din Mumbai, un oras de 20 de milioane de oameni, sunt deja sub nivelul marii. In Asia de Sud-Est, Bangkok, Manila si Ho Chi Minh City sunt toate zone urbane, joase si ca si Jakarta autoritatilor le-a luat prea mult timp sa reactioneze la amenintarea inundatiilor.

Ultimele ploi abundente au coplesit sistemul fluvial al raului Chao Phraya, pe care sta Bangkok, iar Thailanda abia a evitat o catastrofa. Sute de oameni au murit, iar Banca Mondiala a estimat daune de 46 miliarde dolari.  De asemenea, inundatiile de anul trecut de pe raul Mekong care a devastat o mare parte din Cambodgia ar trebui sa serveasca drept avertisment pentru regiune, spune David McCauley, sef al ADB, pe programul schimbari climatice.

Orasul Ho Chi Minh City, aflat pe raul Saigon, la nord de Mekong, are o populatie de 6.3 milioane de locuitori, in crestere, dar este totodata si inima economiei Vietnamului. ADB prezice dezastru daca „apararea” orasului nu este drastic imbunatatita. Pana in 2050, 70% din oras ar putea fi afectat, in cazuri de "extreme" inundatii.    

Tardiv, guvernul se uita la noi mecanisme de aparare impotriva inundatiilor, inclusiv diguri. Manila, capitala Filipinelor, face acelasi lucru. La fel de importanta este dorinta de a limita sau muta expansiunea urbana si industriala din aceste zone. In Ho Chi Minh City, ADB spune ca "urbanizarea a contribuit in mod semnificativ la cresterea temperaturii, a precipitatiilor tot mai dese, si a inundatiilor din ultimele doua decenii". Betonarea campiile inundabile nu ajuta.

Guvernele ar putea face mult mai mult pentru a incuraja afacerile si rezidentii, inclusiv migrantii, sa se stabileasca in zonele mai putin vulnerabile.  Acest lucru va necesita schimbari pe climatizare si planificare urbanistica, si poate costa pe termen scurt si cresterea economica. Cu toate acestea, experienta de anul trecut, din Thailanda, ilustreaza costul mai mare de a nu face nimic. Mosiile mari industriale, la nord de Bangkok, stau pe un teren care a fost odata foarte cultivat pentru orez, tocmai pentru ploile frecvente.  Insa acum fabricile au fost inundate. Ca urmare, la sfarsitul anului 2011, Thailanda a suferit cea mai mare contractie a PIB-ului trimestrial (9% de la an la an), de la marea criza financiara din Asia din 1997-1998. 

Unele companii se gandesc acum la o mutare pe un sol mai puternic. Asta se va simti in costuri, dar pe mai tarziu se vor vedea si rezultatele. Guvernul din Thailanda isi revizuieste acum  urgent politicile. Iar daca asta ar da de gandit si celorlalte regiuni vulnerabile de pe continent, nu ar fi un lucru rau.