Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte sectorul bancar, propunerea de modificare va fi una de substanţă, cu "calcule foarte bine fundamentate", bazate pe datele băncii centrale.

"Va fi o propunere de ordonanţă joi. Ce este foarte clar şi agreat cu toţi actorii din piaţă se va regăsi pe masa Guvernului pentru a se modifica această ordonanţă. Pe zona bancară este un accept", a subliniat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres.

Teodorovici a adăugat că "nu va fi un document care să-i mulţumească pe toţi cei implicaţi direct".

"Categoric, nu o să fie un document care să-i mulţumească pe toţi, ca să zic aşa, cei direct interesaţi. Pe noi ne interesează foarte mult să mulţumim ceea ce înseamnă cetăţenii României, costuri mai mici la ce înseamnă împrumuturile în lei şi, desigur, pentru mediul de afaceri, finanţarea economiei reale. Asta a fost ceea ce noi am urmărit prin Ordonanţa 114 şi întărim prin aceste modificări pe care le vom face săptămâna viitoare", a spus ministrul.

Conform lui Teodorovici, propunerile din noul text legislativ au la bază datele comunicate de Banca Națională şi au fost transmise Băncii Central Europene.

"Sunt calcule foarte bine fundamentate, sunt doar datele primite de la Banca Centrală, pentru că dânşii deţin absolut toate datele legate de aceste dobânzi, media dobânzilor interbancare la toate intervalele de timp, deci este o propunere care efectiv are la bază elemente şi multe ca număr, ca substanţă, deci sunt propuneri fundamentate", a precizat ministrul Finanţelor.

Ce se modifică în OUG 114

Prima modificare propusă este ca indicele ROBOR să fie calculat nu în funcție de cotațiile băncilor, ca în prezent, ci ca o medie a tranzacțiilor zilnice făcute într-un trimestru. Ministrul nu a putut spune însă câți datornici vor avea rate mai mici, nici cu cât ar putea fi reduse.

„Din datele BNR sunt diferențe în minus la costurile pe care le plătesc românii în lei”, a declarat ministrul Finanțelor, vineri, după o întâlnire cu bancherii.

Teodorovici a vorbit și despre cum vrea să schimbe calcularea taxei aplicate băncilor. Aceasta va depinde de cota de piață a băncilor și de ''hărnicia'' lor în a da credite multe și ieftine.

„Taxa poate scădea până la zero dacă băncile se îndreaptă de la ceea ce se întâmplă azi, de la zona de lăcomie către partea de hărnicie - dacă încep să finanțeze coerent și intens piață”, a mai spus ministrul.

Reprezentanții băncilor au ieșit însă nervoși de la întâlnirea cu Teodorovici, care le-a spus că vrea să parafeze modificările la ordonanță 114 în această săptămână.

„Vom face o serie de propuneri suplimentare. Vineri s-a resimțit nevoia unui nou document. Timpul este extrem de strâns”, spune Florin Dănescu, președintele executiv ARB.

Vineri, au fost discuții aprinse timp de două ore între bancheri și ministrul Finanțelor. Fără să ajungă la o înțelegere. De rezultatul acestor negocieri depind ratele pe care le plătesc românii lună de lună. Și sunt sume importante, dacă ne uităm că acum creditele în moneda națională au ajuns la un total de 96 de miliarde de lei, cu 20% mai mult față de anul trecut.

Creșterea creditelor cu dobânzi mici, așa cum vrea ministrul, ar putea duce la o criză, atrag atenția specialiștii financiari.

„Ideea de a stimula sau de a penaliza băncile pentru a acordă credite cât mai multe indiferent de risc cred că e o greșeală. În America, între 2000 și 2005 s-au dat credite multe la risc mare și dobândă mică, asta a dus la cea mai gravă criză financiară”, a declarat Iancu Guda, președintele Analiștilor Financiar-Bancari.

Ministrul Finanțelor are și el rate la bancă. Numai că, în fața jurnaliștilor, nu a putut spune și cât plătește lunar. În declarația de avere a ministrului apar 3 credite, cu o valoare de aproape 700.000 de euro, sunt scadente în anul 2045, când Teodorovici va împlini 73 de ani.