"După cum am văzut în perioada care a trecut leul a avut o anumită stabilitate, atât cât se poate, repet această afirmaţie, în perioada dată. Nu au fost fluctuaţii mari. Cel puţin comparativ cu alte monede din regiune leul a fost extrem de consecvent în a evolua pe palierul acesta 4,82 - 4,84 în ciuda datelor care au venit legate de economie. Acest lucru are cel puţin două cauze. E evident că Banca Naţională are o rezervă valutară consistentă, ba chiar una care a atins un record în această perioadă, ceea ce descurajează orice speculaţie de curs. În acelaşi timp, faptul că a existat o politică de reducere a dobânzilor graduală nu a influenţat valoarea cursului, iar pentru că am dat o anumită încredere în evoluţia şi în controlul situaţiei economice, atât cât poate o bancă naţională cât şi un guvern să o facă în condiţiile acestea. Nu vedem motive interne care să ducă la o altă evoluţie. Sigur că dacă pandemia va continua situaţia rămâne în continuare una care să evolueze în parametrii daţi. În cazul în care criza politică se va accentua sigur că acest lucru poate influenţa la rândul ei evoluţia economiei şi sigur că o influenţează", a afirmat Dan Suciu, la Digi 24, potrivit Agerpres.

Potrivit sondajului lunar realizat de CFA România în iulie 2020, analiştii financiari anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500).

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai spus că cele două constrângeri capabile să aducă elemente de necunoscut sunt evoluţia crizei economice şi evoluţia crizei politice.

"Economia se îndreaptă spre un făgaş de ieşire din situaţia cea mai dificilă, dar acesta este un proces foarte lent care are constrângerile lui în funcţie de cum vor reuşi companiile să depăşească momentele dificile şi vom vedea la începutul anului care este situaţia legată de evoluţia şomajului şi a împrumuturilor care au fost amânate la plată prin deciziile din ultima perioadă pentru începutul anului viitor. Acestea sunt alte două elemente care rămân sub semnul întrebării", a spus Dan Suciu.

Întrebat despre viitoarea moţiune de cenzură şi posibilul impact al acesteia asupra cursului de schimb, el a menţionat că "nu procedura parlamentară este cea care poate aduce îngrijorare, ci o instabilitate politică generată sau care poate rezulta în urma unei proceduri sau alta".

"Dacă această decizie va duce la o instabilitate politică sigur că acest lucru nu are cum să ajute stabilitatea cursului şi bunul mers al economiei. De aici însă e greu de comentat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla şi care sunt toţi paşii care urmează după o eventuală moţiune de cenzură care poate să creeze sau nu o anumită instabilitate politică. Repet. Nu procedura parlamentară este cea care poate aduce îngrijorare, ci o instabilitate politică generată sau care poate rezulta în urma unei proceduri sau alta. În funcţie de asta vom vedea cum va reacţiona şi moneda naţională, dar să nu uităm intrăm într-o perioadă electorală şi evident perioadele electorale aduc o serie întreagă de necunoscute", a mai spus Dan Suciu.

În urmă cu dou zile, și ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, declara că o moţiune de cenzură se vede pe pieţele financiare, iar investitorii străini se întreabă ce se întâmplă cu datoria dacă pica guvernul și dacă dobânzile vor mai fi sau nu platite. Cîțu a adăugat că PSD a depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului într-un moment în care criza din sănătate nu s-a rezolvat, iar criza economică s-ar putea să mai continue şi a decis astfel "să arunce ţara în aer".