Mentinerea se datoreaza continuarii procesului de consolidare fiscala si scaderii gradului de indatorare externa a Romaniei, precum si perspectivelor relativ solide de crestere economica, potrivit agentiei de evaluare financiara. 

Calificativele sunt constranse de cadrul de guvernanta, un nivel relativ scazut al PIB pe cap de locuitor, de 9.600 de dolari, si nivelul inca ridicat, desi in scadere, al datoriei in valuta a sectorului privat, care poate limita politica monetara. 

S&P noteaza ca Romania a intrat in recesiune tehnica in prima jumatate a anului 2014, cu doua trimestre consecutive de contractie economica, provocata in primul rand de investitiile reduse, determinate in special de nivelul scazut de absorbitie a fondurilor europene.

Din acest motiv, agentia anticipeaza ca in Romania cresterea economica va incetini in acest an la 2,2%. Totusi, pentru perioada 2014-2017, S&P prognozeaza o crestere medie a PIB de 2,7%, cu o imbunatatire treptata a cererii interne, in pofida declinului populatiei si a factorilor care inhiba cresterea, precum infrastructura necorespunzatoare. 

Totodata, agentia considera ca in anul 2014 Romania isi va indeplini tinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, iar nivelul datoriei publice va continua sa se mentina sub 40% in urmatorii trei ani.

S&P noteaza totusi ca cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare din acest an pare sa aiba loc in trimestrul IV, ceea ce ar putea conduce la o alocare necorespunzatoare a resurselor. 

Pentru 2015, S&P considera ca in absenta unor masuri de compensare a veniturilor pierdute prin reducerea cu 5% a contributiilor de asigurari sociale va duce la un deficit bugetar de 2% din PIB, peste tinta de 1,4%. Pe termen mediu, obiectivul guvernului de a reduce in continua deficitul va fi probabil sustinut de redresarea cererii interne. 

Agentia nu anticipeaza deficite bugetare mari in Romania, in viitorul previzibil, dar considera ca, in ansamblu, calitatea cheltuielilor publice din Romania este sub nivelul optim. Romania nu a fost capabila sa cheltuiasca eficient si efectiv fondurile post-aderare de 23 de miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2009-2013.  Aceasta situatie a fost determinata atat de constrangerile bugetare legate de cofinantarea proiectelor, cat si de capacitatea slaba de administrare. 

In ceea priveste riscurile potentiale generate de situatia geopolitica actuala, agentia considera ca sunt reduse, avand in vedere nivelul scazut al relațiilor de natura economica și comerciala ale Romaniei cu Rusia si Ucraina. 

Continuarea procesului de consolidare fiscala, a reformelor finantelor publice si a restructurarii intreprinderilor de stat in perioada urmatoare ar putea conduce la actiuni de imbunatatire a ratingului acordat Romaniei de catre Standard&Poor’s. 

Riscurile la adresa estimarii S&P de crestere a economiei Romaniei includ mentinerea la un nivel scazut a gradului de absorbtie a fondurilor europene, amplificarea incertitudinilor geopolitice si un nivel sub asteptari al investitiilor straine directe. 

Un alt risc ar putea fi redresarea sub asteptari a creditarii sectorului privat de catre bancile straine cu operatiuni in Romania, la care creditele neperformante se afla inca la un nivel ridicat de 17,2% din total.

Introducerea de noi taxe in anumite sectoare, cum este taxa pe constructii speciale de 1,5% din valoarea bruta a acestora, ar putea afecta potentialul de crestere, prin reducerea atractivitatii pentru investitii. 

Cresterea cererii interne ar putea mari deficitul de cont curent in perioada 2014-2017, catre 2,5%-3% din PIB, dar agentia se asteapta ca nivelul acestuia sa fie sub nivelul anterior crizei. 

S&P estimeaza ca datoria externa va continua sa scada in viitorul previzibil, iar acumularea de rezerve, in timp, va duce la aprecierea cursului leului, justificata de cresterea productivitatii.  Diferentele economice regionale din Romania sunt in continuare substantiale, partial din cauza conexiunilor feroviare si rutiere limitate. In numeroase cazuri, infrastructura nedezvoltata a dus la investitii mai scazute ale sectorului privat in sectorul comercial, care a franat dezvoltarea. 

Agentia mai noteaza ca acordul preventiv cu FMI, care a reprezentat pana acum o ancora a politicii guvernamentale, se va incheia in 2015 si ar putea sa nu fie reinnoit. Perspectiva ca Romania sa intre in zona euro in 2019 ar putea fi un element important de stabilitate a politicilor, dar adoptarea monedei euro nu este obligatorie. 

S&P nu anticipeaza ca alegerile prezidentiale vor afecta performantele economice, dar continua sa considere ca guvernanta din Romania este un element care constrange ratingurile. 

Perspectiva stabila a ratingurilor Romaniei arata faptul ca riscurile de modificare a calificativelor sunt in mare parte echilibrate.  Ratingurile ar putea fi imbunatatite daca programul de consolidare bugetara, de reformare a finantelor publice si restructurarea companiilor publice vor fi indeplinite cu succes.  In schimb, ratingurile pot fi revizuite in scadere daca ar reaparea dezechilibrele externe, daca stabilitatea sectorului financiar ar slabi sau daca deficitele bugetare ar creste semnificativ.