Senatorii cer Concurenţei o analiză a preţului carburanţilor. Zamfir: “În 2008, petrolul era 140 $, iar benzina 3 lei. Acum, barilul e 70 $, dar preţul la pompă s-a dublat”

"Am făcut o comparaţie în evoluţia preţului la carburant. În anul 2008, preţul barilului era 140 dolari, iar preţul la pompă era în medie de 3 lei. Constatăm că în 2018, când a scăzut preţul barilului, şi anume este de 70 de dolari barilul, preţul la pompă este 6 lei, s-a dublat. În timp ce preţul barilului s-a înjumătăţit, la noi costul a crescut foarte mult, adică s-a dublat. Am solicitat Consiliului Concurenţei o explicaţie, să demareze o investigaţie să vedem de ce s-a ajuns în această situaţie. La începutul lunii februarie, la începutul următoarei sesiuni parlamentare, am solicitat Consiliului Concurenţei să ne prezinte această situaţie în legătură cu costul carburanţilor şi de aceea am solicitat şi o investigaţie în legătură cu eventuale practici neconcurenţiale ale sistemului bancar", a afirmat marţi Zamfir, citat de Agerpres.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care a participat marţi la o dezbatere la Comisia economică din Senat referitoare la eventuale practici anticoncurenţiale în domeniul serviciilor financiar bancare şi nebancare, precum şi ale producătorilor de carburanţi, a precizat că în România preţul combustibilului, fără taxe, este cu cel mult 5% mai mare decât media europeană şi a spus că instituţia pe care o conduce analizează cauzele acestui fapt.

"Avem în lucru de aproape un an o investigaţie privind preţul combustibililor fără taxe, pentru că vrem să înţelegem de ce de doi ani încoace vedem preţuri mai mari în România decât în alte ţări din Uniune. Preţurile de la pompă în România sunt în continuare printre cele mai mici preţuri (al doilea sau al treilea din UE), pentru că taxele sunt mai mici la noi decât în alte ţări. Ce ne îngrijorează pe noi este că, dacă dăm de o parte taxele - taxele mici nu sunt meritul companiilor, dacă ne uităm la preţurile pe care le au companiile în România, ele în sunt în general puţin mai mari decât media europeană, până la 5 procente peste media europeană. Şi pentru acest procent încercăm să avem o explicaţie şi în funcţie de concluziile la care vom ajunge la începutul anului viitor vom vedea dacă sunt probleme din legislaţie, dacă e ceva în neregulă în legislaţia noastră şi trebuie să schimbăm acest lucru sau dacă e vorba de comportament eventual incorect al companiilor petroliere pe care îl putem sancţiona sau modifica cumva", a explicat Chiriţoiu.