România a împrumutat 1,75 mld. euro de pe piețele internaționale, printr-o emisiune de euroobligațiuni. Ce dobânzi plătește statul și la ce folosește banii
Euro, bani
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras în 4 octombrie de pe pieţele financiare internaţionale 1,75 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani lung şi cu o dobândă 2,875% şi 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung şi cu o dobândă de 4,125%.
"Emisiunea reflectă foarte clar percepţia pozitivă a mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare referitor la perspectiva evoluţiei României pe termen mediu şi lung. Cererea puternică, precum şi calitatea investitorilor, confirmă punctele forte ale României: fundamentele macroeconomice solide, coerenţa disciplinei fiscale şi stabilitatea economico-financiară. Vreau să subliniez faptul că emisiunea nu are ca scop finanţarea unor nevoi curente, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, ci de a consolida rezerva în valută a Trezoreriei Statului şi de a minimiza costurile împrumuturilor pe termen lung", a precizat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Potrivit unui comunicat al MFP, emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor fiind suprasubscrisă de peste 1,6 ori, managerii de fonduri fiind cei mai interesaţi.
Cele două serii au fost realizate la marje competitive, peste cotaţiile de referinţă mid-swap.
Pe parcursul zilei, MFP a redus gradual marja de risc de credit şi a stabilit randamentele finale. Astfel, pentru maturitatea de 10 ani s-a obţinut un randament de 3,029%, iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obţinut un randament de 4,234%, în condiţiile în care cotaţiile din piaţa secundară a obligaţiunilor de referinţă pentru aceste maturităţi au înregistrat o evoluţie crescătoare.
Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele serii, pe fondul unei suprasubscrieri semnificative şi a calităţii investitorilor care au plasat ordinele.
Astfel, în cazul maturităţii de 10 ani, marja de risc de credit peste rata de referinţă mid-swap a fost redusă de la 215 la 195 puncte de bază, în timp ce pentru maturitatea de 20 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 280 la 270 de puncte de bază, ceea ce corespunde unei prime de emisiune de aproximativ 10 puncte de bază pentru ambele tranşe, un rezultat remarcabil având în vedere volatilitatea din cursul zilei şi incertitudinile politice din Italia.
Tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2018. Prin această emisiune, România continuă să asigure necesarul de finanţare de pe pieţele externe şi consolidează rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.
Emisiunea a fost intermediată de BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank NV şi Société Générale şi Unicredit.
"Oferta totală a depăşit 2,8 miliarde euro provenind din 265 ordine de subscriere din partea investitorilor. Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi al tipurilor de investitori pentru ambele serii", se spune în comunicat.
Pentru seria de 10 ani, distribuţia geografică a fost următoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (24%), Germania/Austria (20%), Centrul şi Estul Europei (15%), România (11%), Sudul Europei (9%), Scandinavia (6), Franţa (6%), Elveţia (4%), Benelux (3%), SUA (1%) şi alte zone (1%).
În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (24%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (11%) şi alţi investitori (3%).
Pentru seria de 20 ani distribuţia geografică a fost următoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (33%), Germania/Austria (24%), Scandinavia (11%), Elveţia (9%), Centrul şi Estul Europei (7%), România (4%), Franţa (3%), SUA (3%), Sudul Europei (3%), Benelux (2%) şi alte zone (1%).
În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (67%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (17%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (10%), bănci centrale (2%) şi alţi investitori (4%).
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS