Raport UniCredit: Ritmul alert de crestere a economiei stimulat de consum ascunde dezechilibrele fiscale majore. Avansul rapid al salariilor impinge cursul la 5 lei/euro
Finante, taxe, buget
Grupul financiar italian Unicredit anticipeaza o incetinire a cresterii economice la 4,4% in 2017 si 3,5% in 2018, din cauza scaderii investitiilor publice, a unei recolte mai slabe decat in 2016 si a unei politici fiscale mai stricte incepand din trimestrul al patrulea din 2017, pentru ca guvernul sa poata mentine deficitul sub nivelul de 3% din PIB.
Potrivit analizei macroeconomice pe trimestrul al treilea realizata de UniCredit, politica fiscala ramane cea mai mare amenintare pentru cresterea economica si stabilitatea macroeconomica. Un deficit al contului curent mai mare si un ritm de crestere alert al salariilor ar putea impinge cursul de schimb euro/leu la niveluri mai ridicate.
“Ritmul alert de crestere a economiei stimulat de consum ascunde dezechilibrele fiscale in crestere. Situatia este similara indisciplinei fiscale din deceniul trecut care a atras dupa sine un program de austeritate strict. Economia continua sa creasca peste potential, dar anticipam o incetinire graduala la 4,4% in 2017 si 3,5% in 2018. Majorarile salariale puternice vor mentine consumul privat si comertul cu amanuntul ca motoare ale cresterii in 2017”, estimeaza analistii bancii.
In anii 2017 si 2018, piata imobiliara va fi motorul investitiilor fixe, cererea pentru toate tipurile de cladiri fiind in crestere. Intre timp, investitiile publice si co-finantarea pentru fondurile UE ar putea atinge cel mai redus nivel de la criza financiara, cele dintai fiind limitate de cheltuielile cu salariile si de asistenta sociala. Mai mult, intrarile de fonduri UE s-ar putea situa sub nivelul de 2% din PIB anul acesta din cauza lipsei proiectelor.
Veniturile bugetare exprimate ca procente din PIB sunt in scadere, deoarece reducerile ratei TVA nu sunt compensate de o imbunatatire a colectarii. Golul de venituri va fi acoperit anul acesta din dividende mai mari de la companiile de stat, mentinand deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Gradul dezamagitor de colectare a taxelor a determinat guvernul sa renunte la cateva din promisiunile electorale, cum ar fi cota zero de TVA pentru vanzarea de locuinte si pentru publicitate. Salariile din sectorul public vor fi majorate doar in ianuarie 2018 (cu 25%, in loc sa fie dublate), iar profesorii si doctorii vor beneficia de o noua majorare in martie 2018.
Cu toate acestea, deficitul bugetar ar putea depasi 3% din PIB in 2018. Rectificarea bugetara din luna august ar putea inaspri si mai mult politica fiscala. In plus, trecerea la un impozit pe venitul global al gospodariilor ar putea sa nu fie realizata in 2018 din cauza scaderii veniturilor asteptata initial (mai mult de 3% din PIB in prima jumatate a anului 2018). Angajamentele care implica cheltuieli mai mari ar putea genera majorari de taxe pentru a evita intoarcerea la procedura de deficit excesiv (PDE) in 2018 sau 2019.
Cota unica ar putea fi inlocuita cu una progresiva, cu niveluri mai mari de taxe
Cota unica de impozitare ar putea fi inlocuita cu una progresiva care sa includa niveluri mai mari de taxe. Nici companiile nu sunt ferite de o eventuala majorare a taxelor. Incertitudinea fiscala ar putea afecta consumul si investitiile productive din sectorul privat.
“Profiturile reinvestite ale multinationalelor s-ar putea reduce daca mediul fiscal devine incert (asa cum s-a intamplat in Polonia in 2016). Mai mult, investitiile straine directe (ISD), care in trecut erau atrase de costurile mici de productie, ar putea scadea. Deja majorarea rapida a salariului minim pe economie a determinat o parte din producatorii cu valoare adaugata mica, in special din industria usoara, sa se relocheze in tarile invecinate. Astfel, fluxurile de capital stabil catre Romania s-ar putea reduce semnificativ, la mai putin de 0,5% din PIB in 2017-18”, anticipeaza UniCredit.
“Dezechilibrele externe in crestere si aprecierea in termeni reali a leului (masurata pe baza cursului de schimb efectiv ajustat cu costul unitar al fortei de munca) ar putea determina deprecierea leului. Desi conform estimarilor noastre valoarea de echilibru a cursului de schimb EUR/RON este in preajma nivelului de 5,00, o depreciere accelerata este putin probabila. In schimb, intervalul de variatie a cursului de schimb ar putea urca gradual in trepte de cate 10 bani”, mai precizeaza analistii bancii.
Pe acelasi subiect: