Initiativa legislativa privind falimentul persoanelor fizice se refera la clientii bancilor care, de exemplu, isi pierd locul de munca fara vina lor, sufera de o boala grava ori sunt victimele unui dezastru natural si nu mai pot achita ratele.

"In momentul in care el simte ca nu mai poate face fata datoriilor pe care le are fata de banca, poate sa isi declare insolventa. Pragul minim e de 10.000 de euro", spune Mircea Grosaru, initiatorul legii.

Asta inseamna ca datornicul se duce la tribunal si declara pe propria-i raspundere ca nu mai are sumele necesare. Instanta numeste pentru cazul sau un administrator judiciar provizoriu. Acesta ii preia bunurile, le evalueaza si verifica daca intr-adevar clientul are sau nu bani.

"Administratorul este cel care va prelua procedura si va verifica daca e a devarat, daca e in insolventa sau nu, daca persoana are posibilitatea sa ceara si o refinantare din partea bancii si dupa o anumita perioada sa isi revina", adauga Grosaru.

Pentru situatiile nefericite, in care datornicii nu mai au solutii de salvare, un lichidator se va ocupa sa le vanda bunurile si sa recupereze banii. Daca suma nu acopera datoria, datornicii ar putea fi scutiti de la plata doar prin hotarare judecatoreasca definitiva. Trebuie sa stie, insa, ca se vor alege cu un cazier fiscal, iar o vreme nu vor mai putea face imprumuturi.

"Ar trebui sa existe anumite operatiuni care sa ajute persoana respectiva sa iasa din impas. A amana o executare silita nu inseamna ca prejudiciezi banca, inseamna ca poti sa castigi ulterior din dobanda", explica Marius Coltuc, avocat.

Pentru cei care incerca sa pacaleasca instanta si sa ascunda o parte din avere, sa o instraineze catre rude sau sa prezinte datorii inexistente, initiativa legislativa prevede inchisoare de pana la 5 ani.

In Parlament au mai fost depuse doua proiecte privind falimentul persoanelor, dar nu au avut sustinerea Guvernului. Dintre 4,5 milioane de romani care s-au imprumutat de la banci, un milion au restante.