Au votat "pentru" 214 deputaţi, 86 au votat "împotrivă", iar 26 s-au abţinut, potrivit Agerpres.

"Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se suspendă, la cererea debitorului, cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturităţii creditului, fără costuri suplimentare. Dobânda datorată de debitori, precum şi comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare", prevede proiectul de lege.

Un amendament introdus de deputaţi menţionează că "orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă până la 31.12.2020".

Potrivit proiectului, sunt eligibili debitorii care nu înregistrează întârzieri la plată, reprezentând principal şi/sau dobândă, în relaţie cu creditorii, mai mari de 90 de zile, cu excepţia celor care se află în procedura de executare silită, în procedura de dare în plată, de reorganizare judiciară sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.

"Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1), debitorii, cu excepţia persoanelor fizice, trebuie să trimită băncilor o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte faptul că veniturile sau încasările s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs raportat la media celor două luni anterioare. Debitorul răspunde în condiţiile legii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate băncilor în declaraţia pe proprie răspundere", se mai arată în proiect.

Creditori sunt considerate instituţiile de credit definite potrivit Ordonanţei de urgenţă 99/2006, instituţiile financiare nebancare, precum şi sucursalele instituţiilor de credit şi ale instituţiilor financiare nebancare din străinătate care desfăşoară activitate pe teritoriul României, cu excepţia Caselor de Ajutor Reciproc, precum şi entităţile înregistrate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

Debitori sunt considerate persoanele fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, asociaţiile, fundaţiile, profesiile libere şi cele care se exercita în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei, persoanele juridice din contractele de credit, respectiv leasing, întreprinderile mici şi mijlocii care sunt părţi într-un contract de credit sau de leasing.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Anterior, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, într-o postare pe Facebook, faptul că Guvernul a adoptat, în ședința de joi seara, normele de palicare pentru amânarea plății ratelor.

“Au fost aprobate și normele de aplicare pentru cea mai curajoasă măsură din UE care vine în sprijinul celor care au rate la bancă. Este o măsură care îi susține pe clienții băncilor pe perioada de până la 9 luni și în același timp permite sistemului financiar bancar să funcționeze. După publicarea normelor în Monitorul Oficial persoanele fizice și juridice care au suferit de pe urmă crizei COVID-19 pot să trimită cererile către bănci”, a scris Cîțu.

În deschiderea ședinșei de joi, Florin Cîţu anunța că normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă privind amânarea ratelor la credite se află pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern.

"Tot pe ordinea de zi suplimentară se află şi Hotărârea guvernului pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţiile de credit şi instituţii financiare nebancare", a spus Florin Cîţu.

El a menţionat că s-a uitat la ce au făcut alte ţări, precum Spania, Franţa, Italia, Portugalia, menţionând că nu sunt foarte multe state care au luat o măsură similară, iar măsura luată de România are cea mai lungă perioadă de aplicare, de până la 9 luni de zile, are cea mai largă plajă de beneficiari, precum şi condiţiile cele mai bune.

“Aici aş vrea să vă spun, domnule prim-ministru, că m-am uitat la ce au făcut alte ţări, Franţa, Spania, Italia, Portugalia, nu sunt foarte multe ţări care au luat o măsură similară şi în acest moment a noastră e cea mai curajoasă măsură pentru că are cea mai lungă perioadă, până la nouă luni de zile, are cea mai largă plajă de oameni care pot să beneficieze şi condiţiile dintre cele mai bune. Majoritatea ţărilor care au folosit această măsură chiar şi Anglia merg pe 90 de zile, maxim 60 de zile, foarte rar să meargă pe 60 de zile, pe 90 de zile şi sunt de cele mai multe ori doar pentru credite ipotecare, în unele cazuri doar pentru credite pentru studenţi şamd. A noastră este o măsură curajoasă care încearcă să-i ajute pe cât mai mulţi români”, a explicat Florin Cîţu.