Oficialul bancii centrale a declarat, vineri, ca interesul crescut pentru plasamente in eurobonduri romanesti din partea investitorilor din Europa emergenta, in special Polonia, a fost de asemenea o surpriza.

In ceea ce priveste oportunitatea unei emisiuni de bonduri romanesti denominate in dolari, Popa a aratat ca propunerea se afla in analiza la Ministerul Finantelor Publice.

De altfel, secretarul de stat in MFP Bogdan Dragoi a declarat in mai multe randuri ca programul de MTN (Medium Term Notes) va fi amendat pentru a permite inclusiv emisiuni denominate in dolari, ca o potentiala alternativa de plasament.

Romania a atras 1,5 miliarde euro din vanzarea de obligatiuni pe cinci ani la un randament de 5,29%, prin prima emisiune a programului MTN, derulata joi, iar intreaga suma subscrisa, de 3 miliarde euro, putea fi adjudecata la acest randament, potrivit lui Bogdan Dragoi.

Cel mai recent imprumut de pe pietele externe a avut loc in martie 2010, cand Romania a imprumutat un miliard de euro printr-o emisiune de eurobonduri cu scadenta la 5 ani, la un cupon de 5% si un randament total de 5,17% pe an.

Guvernul a aprobat la mijlocul anului trecut un program de emisiuni MTN pe piata internationala pe o perioada de trei ani, cu un plafon maxim de 7 miliarde de euro.

Societe Generale, alaturi de Erste Bank, sunt aranjorii selectati de catre Ministerul Finantelor pentru emisiunile din programul cadru de finantare.

Bancile cu capital elen sunt solide si interesante pentru investitori, daca se vor vinde

Bancile cu capital elen au o situatie solida si colateral suficient pentru a face fata unei crize mai profunde in Grecia, ceea ce le face atractive pentru investitori, dar momentan nu sunt semnale ca bancile mama vor sa renunte la Romania, a mai afirmat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

"Este posibil ca apetitul pentru achizitii si consolidari pentru banci sa fie mare in general. Am vazut deja ca o banca din Austria, Raiffeisen Bank, a achizitionat sucursala unei banci grecesti din Polonia. Sa vedem in ce masura bancile mama vor agreea acelasi lucru si pentru sucursalele din alte tari", a spus Popa.

El a punctat ca mai mult de o treime din linile de finantare acordate de bancile mama din Grecia au scadenta mai mare de un an, iar valoarea acestora, de 4,1 – 4,2 miliarde euro, reprezinta circa 35% din resursele atrase de de sucursale.

Concomitent, bancile cu capital grecesc au in portofoliu un volum substantial de titluri de stat, care vor permite acces la lichiditate pe termen scurt de la Banca Nationala.

Potrivit lui Popa, bancile grecesti din Romania au o rata a solvabilitatii de 15,7%, comparativ cu o medie a sistemului de 14,9%.

Oficialul BNR a adaugat ca nu s-au observat retrageri de fonduri de catre bancile mama din Grecia si a precizat ca deprecierea leului din sedintele anterioare a fost una mai curand regionala.

El a explicat ca zlotul si forintul au avut in aceasta perioada deprecieri similare, iar o retragere de fonduri din partea bancilor grecesti s-ar fi reflectat in primul rand pe piata valutara din Serbia, unde a avut loc chiar o apreciere a monedei locale.

Popa a avansat chiar ipoteza ca investitorii sa fi marcat profiturile pentru a participa la emisiunea de eurobonduri lansata joi de Romania.

Nu cred ca vor diferente foarte mari fata de prognoza de crestere economica de 1,5%

Cresterea economica se va situa in apropierea nivelului de 1,5% prognozat pentru acest an de Guvern si FMI, riscurile privind o performanta usor mai slaba venind din schimburile cu tarile din Europa de Nord, in special Germania, si din criza datoriilor, a mai aratat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

"Comenzile anticipate din Germania, in special, si Europa de Nord tind sa fie putin mai slabe (...) Sa vedem cat de adanca va fi aceasta zona, pentru ca de ea depinde cresterea economica, nu doar in Romania, ci in toate statele din regiune cu care ne comparam, Ungaria, Polonia, Cehia", a comentat Popa.

Oficialul bancii centrale considera ca formarea bruta de capital fix (investitiile) va contribui la reluarea cresterii economice si va deveni al treilea suport al revenirii, dupa de exporturi si industrie.

"Riscurile par sa fie simetrice, este posibil sa avem o crestere mai mare decat 1,5%, cat estimam. Depinde de evolutia Germaniei si a crizei datoriilor (...) Nu cred ca vor fi diferente foarte mari fata de 1,5%", a conchis Popa.

Revenirea economiei europene a scos Romania din recesiune tehnica, prin exporturi. Produsul Intern Brut (PIB) a urcat in primul trimestru cu 0,7% in termeni ajustati comparativ cu ultimul trimestru din anul trecut si cu 1,7% in serie bruta fata de primul trimestru din 2010, sustinut in principal de industrie, pe fondul unei cresteri semnificative a exporturilor.

Presedintele Traian Basescu declara in luna mai, la o conferinta organizata de "Ziarul Financiar", ca este optimist in legatura cu creseterea economica in acest an, mentionand ca vede posibila chiar depasirea nivelului de 2%.

Banca Mondiala a imbunatatit usor estimarea privind cresterea economica a Romaniei pentru acest an, de la 1,5% la 1,6%, dar a revizuit in scadere prognoza pentru anul urmator, de la 4,4% la 3,7%, potrivit raportului Perspective Economice Globale prezentat miercuri.

De asemenea, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a revizuit prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 1,8%, de la 1,1% in ianuarie.