Conform documentului, posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact prezentat public luni de către KPMG Advisory, realizat la solicitarea ARB şi CPBR.

Studiul KPMG relevă faptul că, atât impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

"Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR şi de 18% pentru creditele de consum, însă se vor genera efecte 'în lanţ'. Studiul KPMG estimează că plafonarea dobânzilor ar putea conduce la reducerea creditelor acordate populaţiei, la scăderea consumului şi ar putea afecta în sens negativ investiţiile ducând la o atenuare a creşterii economice. Considerăm că asemenea măsuri, menite a se aplica şi creditelor în derulare, prezintă şi serioase vicii de legalitate şi constituţionalitate prin prisma dreptului la proprietate, a libertăţii economice şi contractuale şi a retroactivităţii", spun banchetii în comunicat.

Conform documentului, plafonarea DAE, prin raportare la dobânda de politică monetară în cazul creditelor ipotecare, ar conduce la situaţii imposibile în cazul în care dobânda de politică monetară ar deveni negativă sau zero, iar băncile ar fi în situaţia în care ar trebui să acorde împrumuturi cu dobânda 0 sau negativă. Cu titlu exemplificativ, dacă dobânda legală ar fi -0,1% (astfel cum deja s-a întâmplat în cazul Băncii Centrale Europene în iunie 2014, când dobânda a scăzut la o valoare negativă pentru prima dată), băncile nu ar putea să-şi împrumute clienţii cu dobânzi sub -0,25% pe an, având în vedere costurile pe care aceasta le înregistrează şi care ar trebui incluse (de finanţare, operaţionale şi de risc).

"În ceea ce priveşte folosirea altor exemple de plafonare din alte state membre ale Uniunii Europene, trebuie reţinut că plafoanele sunt raportate la piaţa creditelor în moneda euro, iar emularea de costuri de creditare plafonate similare în piaţa românească, unde creditarea are loc majoritar în lei, este astfel incorectă. Este relevant faptul că limitările din acele ţări se bazează pe media dobânzilor anuale efective practicate în piaţă permiţând funcţionarea sănătoasă a pieţei şi au fost în general raportate la tipuri de produse şi/sau la cazuri sociale", se afirmă în comunicat.

Potrivit celor două organizaţii, dincolo de efectele presupus pozitive pe care le-ar genera o asemenea măsură, pe termen mediu şi lung consecinţele nu vor ajuta nici consumatorii şi nici economia, ci eventual doar anumite persoane cu credite în derulare, care ar beneficia de o reducere a costurilor, aşa cum reiese şi din studiul de impact prezentat. Pe de altă parte, vor exista şi efecte imediate, cum ar fi înăsprirea condiţiilor de creditare şi retragerea anumitor produse pentru persoane fizice de pe piaţă.

"Reprezentanţii sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate. Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecinţele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei iniţiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât şi în Camera Deputaţilor (plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate)", se spune în comunicat.

"Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor parlamentare ce urmează a aviza proiectele de lege menţionate mai sus, pentru a putea prezenta într-o manieră realistă, responsabilă şi detaliată potenţialele efecte ale acestora asupra economiei României şi a cetăţenilor săi pe termen mediu şi lung", se mai afirmă în comunicat.