"Orice lege se poate da, dar cu consecinte pentru sistemul bancar, pentru bugetul public. Haideti sa vedem care sunt consecintele si pentru cetateni. Pentru cei care nu au imprumutat inca bani de la banca pentru a-si lua casa, ci se pregatesc sa o faca. Vor putea sa imprumute in noi conditii de risc. Noile conditii de risc vor insemna ceva foarte simplu: cat este in prezent valoarea la care poti sa iti inregistrezi casa drept garantie? 50%? 50% avans! Pentru ca banca nu are niciun motiv sa isi asume riscurile induse prin legislatie haotica. Astazi trantiti o lege? Foarte bine, dar nu ma puneti pe mine sa imi asum riscurile, ca eu administrez banii altuia. Daca ma obligati sa primesc in orice moment casa, foarte bine! 50% sunt obligat sa o acopar din banii mei, iti cer 50% avans, nu 5% nici 15% nici 25%", a explicat Bogdan Olteanu.  

El a adus in discutie si situatia din SUA, des invocata de sustinatorii legi.

"In America se accepta si avansuri mai mici, dar pentru ca acolo exista in spate o istorie de rambursare. Si oamenii aceia au vazut ca de-a lungul a 100 si ceva de ani de stabilitate legislativa, in care mecanismul de creditare ipotecara a functionat la fel, statistic s-a constat ca X% din creditele ipotecare sunt inchise prin predarea cheilor. Si acel procent este luat in calcul de bancheri cand calculeaza costul creditului si cuantumul avansului. In Romania nu exista nicio istorie, pentru ca noi reluam istoria de la zero. Fiecare cand ajunge la putere reia istoria de la zero. Parlamentul reia istoria de la zero cu fiecare lege", a mai spus Olteanu.  

In aceste conditii, reluarea creditarii se va realiza in special pe seama programului Prima Casa, unde statul garanteaza 50% din credit, spune el.

"Cand vorbim de dorinta de a relansa economia, creditarea...da, ele se vor relansa in limita celor care isi vor permite sa plateasca 50% avans. Sau se vor relansa, ca de obicei, cu sprijinul statului, deci pe banii fiecaruia dintre noi, prin programul Prima Casa, pentru ca acolo isi asuma statul 50% din riscuri. Dar aici se pune din nou intrebarea, ca si in cazul conversiei creditelor in franci elvetieni cu sprijinul statului, daca cei care nu au luat astfel de credite sunt dornici sa ii subventioneze din banii lor pe cei care au luat. Daca cei care nu iau credit ipotecar sunt dornici sa ii subventioneze din banii pe care ii platesc in taxe si impozite pe cei care vor sa ia", a punctat viceguvernatorul BNR.  

La randul sau, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Sergiu Oprescu, a prezentat situatia din perspectiva deponentului, care ar putea solicita, la randul sau, ca persoana care ia creditul sa imparta cu el casa in momentul in care pretul de piata creste.

Pe de alta parte, presedintele ARB sustine ca forma finala a legii va fi analizata inclusiv din punctul de vedere al constitutionalitatii.  

"Banii sunt proprietatea bancii. In spatele acestei proprietati, sunt proprietatile deponentilor. Banca, cand a dat banii, i-a dat cu titlu de chirie cuiva. Iar costul chiriei este reprezentat de dobanda. Cel creditat a cumparat o casa, care este proprietatea lui. Vrem acum o legislatie care sa mixeze aceste proprietati. Este o problema care trebuie evaluata si dintr-o perspectiva a constitutionalitatii. (...) Vom analiza, inclusiv cu o echipa de juristi in spate, si daca aceste elemente sunt de asa natura, bineinteles ca da, vom merge mai departe la Curtea Constitutionala", a precizat Oprescu.  

Directorul Directiei Stabilitate Financiara din BNR, Eugen Radulescu, a atras atentia si asupra faptului ca legea nu il vizeaza doar pe cel sarac, care nu-si mai poate plati rata la banca, ci se aplica si firmelor si persoanelor fizice care au mii de apartamente construite pe credit, cu care au ramas pe stoc din cauza caderii preturilor pe piata.