"Nu vom creşte taxele anul viitor. (...) Data limită pentru reeşalonarea datoriilor acumulate de companii de la începutul stării de urgenţă până la data de 25 octombrie era 15 decembrie. Voi propune în şedinţa de guvern din această săptămână prelungirea acestei date până la 15 ianuarie. Mediul de afaceri spune că are nevoie de mai mult timp, iar din punctul nostru de vedere, execuţia bugetară stă bine şi vom prelungi acest termen limită până la care se pot depune aceste cereri de reeşalonare. Programul nostru de guvernare este pe dezvoltare, investiţii, nu pe creşteri de taxe punitive. (...) Suntem adepţii taxelor mici pe care să le poată plăti toată lumea", a declarat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.

El a abordat măsurile financiare impuse de criza sanitară, dar şi modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor, subliniind nevoia de predictibilitate, dar şi de măsuri privind digitalizarea, care vor creşte veniturile bugetare. Cîţu a dat ca exemplu introducerea facturilor electronice, iniţiativă care estimează că va aduce la buget un plus de 20 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2% din PIB.

”Este foarte important, nu introducem taxe, nu le creştem pe cele care le avem, din contră, eliminăm taxe. Bugetul, pe partea de venituri, estimăm că vom avea în primă lectură sau vom aproba şi oronanta care va fundamenta introducerea facturii electronice din România care va elimina evaziunea. Italia este ţara care a avut succes. Celelalte sisteme nu neapărat aduc bani la buget, dar fac mai simplă relaţia ANAF cu contribuabilul. Vrem să reducem cozile şi să introducem plata cu clickul. Pentru anul viitor sunt 3 obiective mari la constructia bugetului: sănătatea, investiţiile şi independenţa financiară a României”, a mai declarat Florin Cîţu.

Cîţu a precizat că 320.000 de clienţi ai băncilor au solicitat amânarea ratelor, dar şi că şomajul tehnic este prelungit.

”320 000 de clienţi ai băncilor şi-au amânat ratele, sunt persoane fizice şi juridice. Mulţi dintre ei au început să plătească din vară. Şomajul tehnic este prelungit. Va rămâne pentru sectoarele închise prin decizii ale guvernului, până în vară, nu ştiu dacă se va prelungi şi pentru altele”, a declarat ministrul.

Întrebat când va creşte salariul minim, ministrul Finanţelor a declarat că va fi o creştere, însă anul viitor.

”Este o discutie tripartită, Ministerul Finanţelor este supervizor acolo, este Ministerul Muncii implicat, dar noi rămânem consecvenţi a ceea ce am făcut anul acasta, am legat printr-o formulă transparentă, dinamica salariului minim de dinamica reală a economiei. E adevărat că 2020 este un an dificil şi în acea formulă există această variantă în care nu esti penalizat de un an ca acesta. Salariile trebuie să crească cu productivitatea, iar în anii în care e criză economică, să nu fii penalizat. Va fi o creştere, nu stiu cu cât va creşte, dar va fi anul viiitor. Trebuie să găsim acest ecilibru, să nu omorâm companiile, dar să avem şi venituri mai mari. În 2020 veniturl net lunar a crescut, a ajuns la aproape 8% după 10 luni de zile. Cu criza economică, venitul mediu net lunar a crescut cu 8%. Trei ani la rand am avut cea mai mare inflatie europeană (2015 - 2017). Au fost efectele taxelor si a politicilor nenorocite, dezastruoase din România”, a declarat Cîţu.

Ministrul Finanţelor s-a întâlnit, luni, cu membri ai Consiliului Consultativ Economic al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş şi a avut o consultare cu unii dintre cei mai mari investitori din judeţ.

Investitorii prezenţi au ridicat, printre altele, probleme privind acordarea de sprijin în promovarea culturilor de biomasă, dar şi în ceea ce priveşte activitatea de cadastru şi sistemul de licitaţii publice, în special scurtarea termenelor de atribuire.